Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
A. Istorie
Diana légár, Sárándi Tamás instigarea populaţiei satului la atacul împotriva delegaţiei comuniste. în apărarea sa, acesta a declarat că în timpul liturghiei nu a ştiut de schimbarea de guvern, deci nu a putut instiga locuitorii satului împotriva comunismului. în aceeaşi zi, seara, a aflat că va fi transportat cu trenul la Satu Mare, iar a doua zi dimineaţa a fost dus la primăria din Satu Mare, unde funcţiona Directoriul. La ora 11 a început procesul. Procurorul a afirmat că, în lipsa informaţiilor suficiente de la Cărei, procesul va fi amânat. După-amiază, procurorul Tahy Pal i-a informat pe cei doi arestaţi că judecătoria revoluţionară ar fi dorit să-i condamne la moarte, însă el i-a convins să întreprindă o cercetare prealabilă. Prin telegramă, a cerut informaţii despre preot şi din Cămin. în 26 martie, procurorul i-a anunţat că sunt liberi, iar la 27 martie ambii arestaţi au ajuns înapoi în sat. Regimul comunist la Cămin a durat din 23 martie până în 19 aprilie. în regim a jucat un rol important profesorul şcolii confesionale, care l-a avertizat pe preot că şcoala va fi naţionalizată. în 16 aprilie au apărut primele ştiri despre începutul ofensivei româneşti. La 19 aprilie trupele comuniste s-au retras din sat. în seara aceleiaşi zile armata română a intrat în Cărei, iar în 20 aprilie, de Paşti, a ajuns şi în Cămin. Armata română a continuat ofensiva, a intrat în Ungaria şi a înfrânt regimul comunist. în toamna anului 1919 a început retragerea armatei române. Sătenii din Cămin au sperat că retragerea se va face până la Cicârlău, iar Căminul va rămâne în Ungaria. Dar noua graniţă a fost stabilită la Berveni, iar ei au rămas sub stăpânire românească29. Concluzii Unul dintre evenimente care se pare că au marcat viaţa comunităţilor din cele şapte sate este, se pare, proclamarea republicii şi alegerea lui Károlyi Mihály ca prim-ministru. Evenimentul este relatat, cu sau fără comentarii, în toate cele şapte História Domus studiate. Motivul principal îl constituie, cel mai probabil, faptul că instaurarea republicii în Ungaria coincide temporal cu sfârşitul războiului. De asemenea, independenţa Ungariei putea provoca, în mentalul colectiv al acelei vremi, caracterizat de un puternic naţionalism, reacţii intense. Primul-ministru este perceput într- aură pozitivă, ca un om popular, poate şi datorită faptului că este originar din zona Careiului. Cel de al doilea eveniment de mare importanţă la care se referă História Domus este instaurarea şi funcţionarea Republicii sfaturilor în Ungaria. Interesant este că nu se face o diferenţiere tranşantă între republica condusă de Károlyi şi cea comunistă, din primăvara anului 1919, tot la fel cum, în mintea preoţilor şi probabil şi a oamenilor din aceste sate imaginea social-democraţilor şi a comuniştilor se suprapune. Este unanimă percepţia regimului bolşevic ca un sistem total negativ, imagine izvorâtă probabil din atitudinea bine-cunoscută a comuniştilor faţă de religie şi din teama unui val de naţionalizări care ar privi, probabil în primul rând, proprietăţile bisericii şi a şcolilor confesionale. Armata roşie maghiară este percepută de asemenea extrem de negativ, aproape ca o trupă de oameni dezorganizaţi, în căutare de câştig, în antiteză, regimentul secuiesc apare ca un real apărător al ordinii publice. Studiind cele şase História Domus, devine evident de ce informaţiile istorice pe care acest document le conţine sunt extrem de importante în redarea unei istorii cât mai complete. Relatarea preotului din Cămin, referitoare la perioada de detenţie din timpul Republicii Sfaturilor reprezintă o culegere de date extrem de completă, aproape irecuperabilă în alt mod, privind procesul judiciar şi mentalitatea care domina perioada. Intrării armatei române în Satu Mare, respectiv în satele studiate, îi corespunde de obicei o menţiune scurtă, lipsită de detalii, care înregistrează faptul în sine şi renunţă la comentarii legate de atitudinea personală faţă de acest eveniment. O singură excepţie se abate de la regulă, şi anume cea a preotului din Foieni. De asemenea, stabilirea liniei de frontieră nu dă naştere nici unor discuţii legate de oportunitatea acesteia. Motivele rezumării drastice ale acestor evenimente constă probabil, în primul rând, în perceperea intrării armatei române ca un fapt pozitiv. în mintea acestor comunităţi, armata română a reuşit să-i alunge pe comunişti. în altă ordine de idei, această autocenzură ar putea fi interpretată ca o măsură de precauţie în cazul în care ocupaţia/administraţia română ar deveni un fapt curent. Una dintre lacunele constante în textul Historiei Domus o reprezintă menţionarea românilor localnici. într-adevăr, nu există nici un fel de 9 História Domus a parohiei romano-catolice din Cămin, manuscris, însemnare din anul 1918. 124
