Marta, Liviu - Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 25/1. (2008)

Liviu Marta - Zoltán Kádas: Materiale preistorice descoperite la Sărăuad

Liviu MARTA- Zoltán KADAS

asemănătoare, decorată prin incizie cu două linii orizontale în partea inferioară a gâtului din care coboară benzi formate din câte 3 linii verticale.

Motivul decorativ se repetă şi pe o ceaşcă cu talpă descoperită în aceiaşi aşezare24. Linii incizate verticale ce pornesc din puncte adâncite există în mediu Hajdúbagos—Cehăluţ25 , în schimb brâul alveolat este adesea prezent pe marginile oalelor din faza a IlI-a a culturii Otomani26, fiind destul de rar ilustrat în cadrul ceramicii de tip Cehăluţ—Hajdúbagos27. Tot în mediul Otomani târziu întâlnim elemente decorative ca triunghiurile arcuite umplute cu impresiuni28, alveolarea29 şi crestarea buzelor de oală30 sau decorul striat31. în faza târzie a culturi Otomani sunt prezente şi tăvile 32 sau străchini invazate cu toartă33. Fragmentul de statuetă plată se aseamănă cu un exemplar ce provine din aşezarea Otomani de la Sălacea34.

Existenţa analogiilor pentru materialele de la Sărăuad atât în mediul Otomani III cât şi în mediul Hajdúbagos — Cehăluţ nu este de natură să-i ofere o atribuire culturală sigură şi indiscutabilă. Prezenţa unor elemente ceramice (mai ales de decor) specifice doar perioadei târzii a culturii Otomani, pledează pentru o atribuire fazei a IlI-a a acestei culturi, chiar dacă materialele descoperite în perieghezele din zona centrală a satului Sărăuad indicau o atribuire a aşezării de aici grupului cultural Hajdúbagos — Cehăluţ35.

Fără îndoială că odată cu finalul culturii Otomani şi începutul culturii Hajdúbagos se produc modificări importante în evoluţia istorică din valea Ierului şi Câmpia Careiului. Cele mai multe din aşezările Otomani încetează, iar aşezările grupului Hajdúbagos — Cehăluţ, cu rare excepţii, iau naştere pe suprafeţe nelocuite anterior36. In acelaşi timp însă a fost remarcată transmiterea câtorva elemente din ceramica perioadei finale a epocii mijlocii a bronzului în ceramica epocii târzii a bronzului37. Printre acestea iese în evidenţă motivul ghirlandei de pe gâtul vaselor, realizat iniţial prin incizie ca şi la Sărăuad şi care realizat apoi prin canelare va face o lungă carieră pe parcursul epocii târzii a bronzului şi în epoca timpurie a fierului38.

24 Bejinariu 2001, PI. 3/ 2-4.

23Nyírlugos (Nagy 2005, PI. 6/1)

26 Cărei - Bobald (Németi - Molnár 2007, Pl. 51/1,5, 67/3,4 69/4, 71/1-3

27 Suplacu de Barcău (Ignat 1984, PI. 2/ 2)

28 Cărei — Bobald (Németi — Molnár 2007, Pl.78/1, 79/1, 88/1, 96/1, 103/2, 109/1, 110/1-3, 113/1-2).

29 Cărei - Bobald (Németi - Molnár 2007, Pl.43/4, 51/1, 77/1, 92/1

30 Cărei - Bobald (Németi - Molnár 2007, Pl. 89/1, 125/5,

31 Carei - Bobald (Németi - Molnár 2007, Pl. 51/ 2, 52/1, 86/2)

32 Tiream (Németi — Molnár 2007, Pl. 64/ 2), Cáréi - Bobald (Németi — Molnár 2007, Pl.l 16/2

33 Tiream (Németi — Molnár 2007, Pl. 64/ 3), Cáréi - Bobald (Németi — Molnár 2007, Pl.l 15/1—2, 116/1),

34 Bader 1978, Pl. XXXVI/1.

35 Németi 1999, p. 90. Atribuirea culturală ne-a fost influenţată de discuţia avută cu J. Németi.

36 Suprapuneri se constată la Otomani —Cetatea de pământ/ Földvar, Pir—Curtea Cetăţii/ Földvár, Crasna — CsereoldaX (Németi 1990, 44 sq.; Kacsó 1997, 86).

37 Boroffka 1994; Boroffka 1999.

38 Boroffka 1994, p. 8 sqq.