Ardelean, Gavril - Buicu, Florin (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 8. (2007)
Medicină
DETERMINARE LIMFONODULARĂ DE SARCOM KAPOSI M. TURCU JUNG’, Z. PA VAI1, Uliana CHIRA’, Emőke HORVATH ’ O. PRED AG D MARIAN1 1 - Catedra de Anatomie Patologică - UAIF Târgu Mureş, 2 -2Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Laboratorul de Anatomie Patologică Târgu Mureş, 3 - Catedra de Anatomie si Embriologie - UMF Târgu Mureş Rezumat Sarcomul Kaposi este o neoplazie cu grad jos de malignitate, descrisă prima dată de către dermatologul Moritz Kaposi în anul 1872. De atunci s-a incercat explicarea patogenezei acestei maladii fără a se ajunge la răspunsuri complete şi satisfăcătoare. Există încă multiple neclarităţi în ce priveşte genetica, epidemiológia, aspectele cinice şi histopatologice. Acelaşi lucru se poate spune şi despre definiţia sarcomului Kapoşi, descris actual ca şi neoplazia in care celulele tumoraié se regăsesc la nivelul diferitelor ţesuturi şi subcutanat. Leziunile sunt localizate iniţial la nivelul pielii pentru ca apoi să se răspândească şi în alte organe. Varianta sarcomului Kaposi cu determinări limfonodulare, apare foarte rar, în special la bolnavi cu SIDA. Când totuşi ea apare trebuie să atragă atenţia asupra unui status imun prăbuşit, necesitând investigaţii amănunţite în acest sens. Summary. Lymph nod secondary involvement of kaposi sarcoma Kaposi sarcoma is a low-grade neoplasm first described by the dermatologist Moritz Kaposi in 1872. Since then, they try to explain the pathogenesis of this disease without finding complete and satisfactory answers. There are still a lot of unexplained aspects about genetics, epidemiology, clinic and histopathology. Same thing about Kaposi’s sarcoma definition, actually described as a neoplasia in which the cancer cells are found in the tissues under the skin. First the lesions are located on the skin and after they can extend to other organs. The variant with lymph nod secondat)' involvement of Kaposi sarcoma, appear very rare, especially in patients with AIDS. When however appears it must hold attention upon a low immune status, needing through investigations in that direction. Introducere Sarcomul Kaposi este o neoplazie cu grad de malignitate redus, descris pentru prima dată de către dermatologul ungur Motitz Kaposi în 1872. De atunci şi până azi s-a încercat explicarea patogenezei acestei boli, fără a se găsii răspunsuri complete şi pe deplin satisfăcătoare. Rămân astfel multiple aspecte nelămurite din punct de vedere genetic, epidemiologie, clinic şi histopatologic. Acelaşi lucru se poate spune şi despre definiţia sarcomului Kaposi, actual fiind descris ca o neoplazie în care celulele tumoraié se găsesc în ţesuturile subcutanate şi acoperite de mucoase. Iniţial leziunile apar la nivel cutanat pentru ca apoi să se extindă şi la alte organe. Prezentarea cazului Prezentăm cazul uni pacient în vârstă de 57 de ani, din mediul urban, HIV negativ, care în antecedente prezintă apariţia unor formaţini placardiforme la nivelul pielii articulaţiei gjeznei a piciorului drept. In urma exciziei chirurgicale, urmată de examen histopatoogic se stabileşte diagnosticul de sarcom Kaposi, forma placardiformă. La un an de zile de la stabilirea diagnosticului, pacientul acuză dureri la nivelul piciorului drept, însoţite de parestezii şi tulburări trofice la acest nivel. Pe lângă aceste manifestări clinice, la nivelul regiunii popliteale se constată prezenţa unor formaţiuni asemănătoare cu Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Voi VIII (2007) pp: 260 - 263 cele de la nivelul gjeznei, excizate anterior. Examenul histopatologic relevă şi cu această ocazie prezenţa unor modificări dermice caracteristice sarcomului Kapoşi. Episodul actual este caracterizat de apariţia la nivelul regiunii inghinale a unei adenopatii, nedureroase, clinic ridicându-se suspiciunea unei determinări limfonodulare de sarcom Kaposi, având în vedere antecedentele patologice ale pacientului. Se intervine chirurgical, piesa operatorie fiind trimisă Laboratorului de Anatomie Patologică a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş. La examinarea macroscopică sunt descrise trei formaţiuni nodulare bine delimitate pe secţiune cu aspect compact, asemănătoare structurii limfonodulare. După o prealabilă fixare în formol, prelevare, includere în parafină şi secţionare, se urmăreşte aspectul histologic a celor trei formaţiuni nodulare în coloraţia cu hematoxilină-eozină. Două dintre ele prezintă structură limfonodulară păstrată, cu modificări în sensul unei histiocitoze sinusaié; a treia piesă prezintă la periferie structură de limfonodul însă centrul acesteia este ocupat de o proliferare de celule fuziforme aranjate în fascicule scurte , compartimentate de fine benzi de colagen. Printre fasciculele de celule fuziforme se constată prezenţa unei proliferări de vase sangvine care vin în stânsă legătură cu celulele fuziforme, sugerând astfel aspectul pseudovascular. (FIG.1,2)
