Ardelean, Gavril - Buicu, Florin (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 7. (2006)
Ştiinţele naturii
Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele NaturiNoA. VII (2006) ingluvii. Un exemplu ar fi modul de folosinţă al terenurilor, care nu diferă foarte mult în regiunile studiate, dar prezenţa pădurii are un rol în apariţia (ocazională) a C. graleolus în hrană. Un alt exemplu este Apodemus spp., frecventă în zonele de lizieră, care prezintă corelaţie semnificativă cu modul de folosinţă al terenurilor (Spearman R = 0,352677, p < 0,000526, N = 93). Cauza imposibilităţii demonstrării statistice a legăturii şi în cazul altor specii, ar putea fi faptul că proprietarii terenurilor nu anunţă schimbarea modului de folosinţă a terenurilor, astfel că în multe cazuri în statisticele oficiale apar informaţii valabile cu zeci de ani înainte. Nici altitudinile la care se află localităţile nu prezintă mari diferenţe deoarece, deşi există zone deluroase, satele din aceste zone se află în văi, iar localităţile de câmpie se află în punctele cele mai ridicate ale zonei (pentru evitarea inundaţiilor). Article IX. Concluzii In judeţul Satu Mare bazinele hidrografice ale râurilor mai importante determină unităţi naturale care prezintă diferenţe ecologice, iar în aceste unităţi (regiuni) spectrul trofic al strigilor este diferit. Componentele trofice mai importante apar în proporţii diferite în hrana strigilor din regiunile studiate, totodată unele specii consumate rar de strigi pot determina şi ele variaţii ale compoziţiei trofice a diferitelor regiuni. Toate acestea determină o structură semnificativ diferită a spectrului trofic în cazul strigilor din regiuni diferite. Diferenţele se datorează în principal abundenţei diferite a speciilor cu frecvenţă medie. Pe baza acestora cele şase regiuni studiate pot fi împărţite în două mari grupuri. Deoarece nu există bariere ecologice de netrecut, considerăm că strigile de pe teritoriul judeţului formează o singură populaţie, iar variaţiile trofice se datorează diferenţelor ecologice ale regiunilor, care determină oferte trofice diferite. Unii factori climatici prezintă variaţii regionale, iar datele climatice ale localităţilor corelează cu frecvenţa în ingluvii a diferitelor specii pradă. Rezultatele prezentate sprijină presupunerea că aceste variaţii regionale ale hranei sunt determinate de diferenţele climatice zonale, care determină oferta trofică locală. După cum am văzut, cantitatea anuală a precipitaţiilor este un factor important în cazul multor specii pradă, totuşi nu s-a putut evidenţia efectul asupra variaţiilor regionale ale principalelor specii pradă (M. arvalis, S. araneus). Diferenţele regionale de biologie a hrănirii, precum am subliniat pe parcursul analizei cluster, nu sunt date probabil de speciile dominante, ci de abundenţa diferită a speciilor cu frecvenţă medie, sau a speciilor care reprezintă surse alternative de hrană. în cazul unor specii legătura este evidentă, de exemplu speciile hidrofilé sunt mai frecvente în zonele cu precipitaţii mai mari, de aceea în aceste zone apar în număr mai mare în hrana strigilor. în cazul altor specii o explicaţie ipotetică a variaţiilor regionale ar putea fi că în anumite condiţii strigile preferă capturarea acestora. Clarificarea acestor probleme se poate realiza prin studiul preferinţelor trofice. Bibliografie Asvadurov, H., Boeriu, I. 1983. Solurile judeţului Satu Mare. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti. Bogdan, A., Călinescu, M. 1976. Judeţul Satu Mare. Editura Academiei Republicii Socialiste Române, Bucureşti. Bose, M., Guidali, F. 2001. Seasonal and geographic differences in the diet of the Barn Owl in an agro-ecosystem in northern Italy. Journal of Raptor Research. 35(3): 240-246. Cătuneanu, I. 1951. Păsări folositoare în agricultură. îndrumări tehnice. Ed. de Stat pentru Literatura Ştiinţifică, Bucureşti. Csorba G., Pecsenye K. 1997. Nemzeti biodiverztás-monitorozó rendszer X. Emlősök és a genetikai sokféleség monitorozása. MTM, Bp. von Dombrowski, R. R., 1912 Omis Romániáé, Staatsdruckerei, Bucureşti. Everett, M., Prestt, I., Wagstasffe, R. 1992. Barn and Bay Owls in: Burton, J.A. (ed) Owls of the World, Eurobook limited, Italy. Fehér Cs. E. 1996. Korai denevér (Nyrtalus noctulaj szokatlanul nagyarányú előfordulása gyöngybagoly (Tyto alba) köpeteiben. Hungarian Bat Research News 2:41-42. Hamar M., Simionescu, V., Theiss, F. 1966. Biometrische und zoogeographische Untersuchungen der gattung Apodemus (Kaup 1829) in der Sozialistischen Republik Rumänien. Acta Theriologica 11(1): 1-40. Hansson, L., Henttonen, H. 1988. Rodent dynamics as community process. Trends in Ecology and Evolution 3: 195-200. Hayek, L.C., Buzas, M.A. 1997. Surveying Natural Populations, Columbia University Press, New York. Herrera, C.M., Hiraldo, F. 1976. Food-niche and trophic relationships among European owls. Ornis Scand. 7: 29-41. 36
