Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Ioan Bejinariu - † Vasile Rad: Un topor de cupru descoperit la Cehei
loan Bejinariu - Vasile Rad\ arheologice. Este vorba despre o brăţară de cupru ce a apărut intr-un mormânt de înhumaţie atribuit culturii Tiszapolgár,8 cercetat în anul 1998 la Giurtelecu Şimleului, punctul "Coasta lui Damian Datarea topoarelor de tip Jászladány s-a realizat pe baza descoperirii unor piese de acest tip în complexe închise, în asociere cu ceramică. S-a stabilit că apariţia şi evoluţia tipului acoperă, în zona răsăriteană a Bazinului Carpatic, perioada de timp cuprinsă între sfârşitul culturii Tiszapolgár, tranziţia de la această cultură la cultura Bodrogkeresztúr şi fazele Bodrogkeresztúr I şi II. 9 *** Pe teritoriul Sălajului singura staţiune arheologică Tiszapolgár cercetată prin săpături sistematice, chiar dacă nu o perioadă prea lungă de timp (1998-1999) este cea de la Giurtelecu Şimleului "Coasta lui Damian". Aşezarea se află pe un platou, la capătul unui promontoriu prelung, legat organic de versantul nordic al "Măgurii Şimleului'. Mai jos de acest platou, pe o terasă înaltă, situată deasupra Crasnei se află punctul "Dâmbul Radului11 unde la sfârşitul sec. al XIX-lea a fost descoperit un târnăcop de cupru10 Complexele Tiszapolgár descoperite sunt însă puţine. Este vorba despre mormântul de înhumaţie menţionat anterior şi o construcţie de suprafaţă decopertată parţial 11. Materialul ceramic Tiszapolgár descoperit în staţiunea de pe "Coasta lui Damian" este foarte bogat. Ceramica se remarcă prin calitatea superioară a pastei din care a fost confecţionată, culoarea cenuşie sau gălbuie, arderea bună şi tratarea atentă a suprafeţelor vaselor. Pe vasele descoperite apar frecvent proeminenţele-cioc perforate şi decorul realizat prin impresiuni rotunde, ultimul considerat a fi caracteristic doar fazei Tiszapolgár В12 In 1977 şi 1978 au fost efectuate săpături de salvare la Zalău "Valea Miül' prilej cu care au fost descoperite câteva gropi şi două locuinţe13 atribuite culturii Tiszapolgár faza A.14 Reanalizarea materialului arheologic descoperit în aceste complexe, a permis colegei S. Băcueţ-Crişan să observe că doar un singur complex dintre cele descoperite la " Valea Miţii" poate fi atribuit fără rezerve culturii Tiszapolgár. Este vorba despre locuinţa L2, iar celelalte complexe sunt mai târzii.15 Tot un caracter de salvare l-au avut şi săpăturile efectuate în anul 1987 la Cehei "Mesig prilej cu care au fost descoperite şi fragmente ceramice eneolitice16 încadrate de către N. Iercoşan în faza timpurie a culturii Tiszapolgár. 17 Ulterior în 1996 şi 1998 când au fost reluate cercetările arheologice la Cehei "Mesig nu au mai fost descoperite materiale eneolitice, ci doar o singură groapă cu material ceramic atribuit neoliticului târziu. In vara anului 2003 a fost executată o săpătură de salvare de mică amploare la Şimleu Silvaniei, punctul "Pământul lui Bacsadl'. Au fost surprinse trei niveluri de locuire (pl. III). Cel inferior aparţine culturii Tiszapolgár şi din el pornesc trei complexe: gropile G2 şi G8, respectiv locuinţa L2 . Este vorba despre o construcţie rectangulară, uşor adâncită în steril (0,4 m), cu o vatră de foc lipită de peretele estic (pl.II ).18 Majoritatea ceramicii Tiszapolgár descoperite în acest punct este de bună calitate. Este vorba despre fragmente ceramice de vase cu pereţi subţiri, lucrate dintr-o pastă omogenă, bine arsă, cu nisip fin degresant. Predomină ceramica de culoare cenuşie sau cărămizie. Apar proeminenţele-cioc perforate şi impresiuni rotunde (pl. IV). Apare însă şi o categorie ceramică de o calitate inferioară. Este vorba despre fragmente ceramice de la vase de mari dimensiuni, cu pereţii groşi, insuficient arse, lucrate dintr-o pastă cu aspect săpunos, cu mult mâl în amestec. Aceste trăsături caracterizează şi puţinele fragmente atribuite culturii Tiszapolgár ce provin de la Cehei "Mesig"l9 Date suplimentare despre cultura Tiszapolár provin din periegheze şi permit evidenţierea dinamicii acestei culturi în zona Sălajului. O parte au fost menţionate anterior în literatura de specialitate. Este vorba despre staţiunile de la Dragu "Lespezi", Ip "Csepel' şi "Pincedomb", Panic "Pepenärie", Răstolţu Deşert "Pustă', Răstolţu Mare "CapulDealului şi "Calea Oilor", Sâncraiu Silvaniei, 8 S. Băcueţ-Crişan 2000, p. 9-10, fig. 2. 9 Mareş 2002, p. 112-113. 10 Lakó 1979, p. 48. 11 Bejinariu—Sana 2000, p. 40-41. 12 Iercoşan 2000, p. 139-141. u Lakó 1980, p. 31-32 14 Iercoşan, 2000, p. 99-100. 15 S. Băcueţ-Crişan—D. Băcueţ-Crişan 2003 p. 16-18. 16 Bejinariu—Lakó 1996, pl. II/1-3. 17 Iercoşan 2000, p. 41. 18 Bejinariu—Csok 2004, p. 337. 19 Bejinariu—Lakó 1996, p. 12. 96
