Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Ciprian Astaloş - Cristian Virag: Descoperiri funerare neolitice din judeţul Satu Mare
Descoperiri funerare neolitice din judeţul Satu Mare Observăm astfel că toate mormintele (sau cel puţin cele despre care avem date certe) sunt în cuprinsul aşezărilor, fapt comun pentru înmormântările din neoliticul mijlociu sud-est european31. De asemenea, toate sunt morminte individuale, fie în gropi funerare proprii fie în alte contexte (gropi menajere?), exceptând cazul depunerii de oase Ml de la Urziceni. Poziţia chircită a scheletelor este alt element comun înmormântărilor din neoliticul mijlociu. Nu s-a observat vreo regularitate în ce priveşte latura pe care erau chircite scheletele (fiind întâlnite atât chircirea pe stânga cât şi pe dreapta). Orientarea scheletelor nu este similară (SSE, SE, SV, E) şi nici nu sunt informaţii cu privire la orientarea tuturor mormintelor. Totuşi, se poate remarca că, mai mult sau mai puţin, există o tendinţă generală de orientare în direcţia sud. Inventarul funerar lipseşte din majoritatea mormintelor cercetate, iar în cazul celor de la Andrid nu se ştie dacă au avut inventar. Se cunosc doar două morminte cu inventar, la Pişcolt - Lutărie (un castron) şi, în cazul în care este neolitic, M8 de la Urziceni (un fragment de cupă cu picior şi mărgele de marmură folosite probabil ca podoabe împreună cu un veştmânt pentru cap). La Vallaj ambele morminte au inventar funerar (podoabe)32. In privinţa inventarului descoperirile din judeţul Satu Mare nu diferă de cele din bazinul Tisei, atât mormintele fără inventar, cât şi depunerile de vase sau înmormântarea cu podoabe (precum mărgelele din marmură) fiind întâlnite în estul Ungariei33. Neoliticul tărsju Mormintele de la Cărei — Cosţard sunt încadrate culturii Herpâly din neoliticul târziu. Lor li se poate adăuga probabil şi mormântul de la Cămin — Staţia de pompă, dacă acesta e contemporan complexelor cercetate din apropiere. Mormintele de inhumaţie de la Cărei — Coward se află în aşezare, în marginea unei gropi, fiind însă dificil de precizat în ce relaţie se află mormintele cu groapa. înmormântarea a fost făcută în ambele cazuri în gropi ovale, săpate special în acest scop. Ambele schelete sunt chircite pe stânga, fiind orientate, unul spre VSV iar celălalt spre S. In cazul ambelor morminte, inventarul lipseşte34. Mormântul deranjat de lucrările din malul Crasnei, de la Cămin — Staţia de pompă, se afla în apropierea unei gropi definite ca menajeră, iar descoperirile de pe o arie mai largă în jur permit supoziţia că mormântul se află în cuprinsul aşezării. Se presupune că mormântul ar fi avut drept inventar un topor din piatră35. Mormintele de la Cărei şi Cămin nu au nimic special, nici un element care să fie definitoriu cultural sau cronologic, fiind similare multor morminte din întreg neoliticul sud-est european36. Putem spune doar că pentru aceeaşi perioadă, numeroase morminte din estul Ungariei sunt asemănătoare celor din arealul nostru de studiu37. Morminte simbolice? O discuţie aparte merită acordată celor două complexe speciale aparţinând neoliticului târziu, descoperite la Halmeu. Putem lua în considerare mai multe ipoteze cu privire la semnificaţia acestora, precum cea a unor depuneri rituale sau de altă natură, dar cea mai plauzibilă pare totuşi aceea a mormintelor simbolice. Cele două complexe au fost descoperite la mică distanţă unul de celălalt şi ambele au forma dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite. Orientarea lor era pe direcţia SSE—NNV (Ml), respectiv SE— NV (М2), deci aproape similară. Inventarul ambelor complexe este bogat: ceramică (un vas în Ml, trei vase în М2, dintre care unul conţinea ocru), topoare de piatră (două în Ml, unul în М2), un şlefuitor, două netezitoare şănţuite şi un ciocan perforat (în Ml), piese lirice cioplite (16 în Ml, 9 în М2). în plus, în Ml au fost observate mici fragmente de oase şi dinţi, foarte fragmentare, dintre care un dinte a putut fi identificat ca fiind de crap. Doi probabili colţi de mistreţ de asemenea foarte prost conservaţi au fost identificaţi tot în Ml. In sfârşit, inventarul complexului Ml e completat de o scândură arsă sau numai carbonificată. 31 Lichter 2003, Băcvarov 2003, Oravecz 2003 32 Almássy et al 2003, p. 23-24 33 Oravecz 2003 34 Iercoşan 1997 35 Németi 1987, p. 23 36 Băcvarov 2003 37 Kalicz — Raczky 1987, p. 24 83
