Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Cătălin A. Lazăr: Inventarul funerar din mormintele culturii Starčevo-Criş
Inventarul funerar din mormintele culturii Starcevo-Criş. Studiu de ca% * * * Distribuţia obiectelor de inventar funerar în raport cu grupele de sex ale defuncţilor oferă date sumare privind unele diferenţieri probabile, dintre indivizii de sex masculin şi feminin din cadrul comunităţilor culturii Starcevo-Criş. Anterior, au existat încercări de a defini două segmente orizontale în societatea neoliticului timpuriu pe baza observaţiei că, în aşezări, domină mormintele de copii şi de femei, cele ale bărbaţilor adulţi fiind destul de rare. Explicaţia acestei situaţii ar fi aceea că mormintele din interiorul aşezărilor serveau pentru membrii mai puţin marcanţi ai societăţii (femei şi copii), iar mormintele „adevăraţilor” membri ai grupului se află altundeva, locul lor prin metode arheologice nefiind încă identificat373. Totuşi, pe baza informaţiilor existente la acest moment, această ipoteză nu mai poate fi susţinută374. Putem observa că bunurile funerare erau repartizate oarecum proporţional în mormintele de bărbaţi - 8 cazuri fig 11. d) şi cele de femei - 10 cazuri (fig. 11. c)375. Insă, mormintele cu cea mai mare cantitate de obiecte aparţineau unor indivizi de sex feminin (Zalatara Ruma MB, Gura Baciului Ml etc.). Această aparentă diferenţiere între bărbaţi şi femei ar putea indica statutul special a acestora din urmă, în cadrul grupului/comunităţii. Totuşi, trebuie să precizăm că lotul descoperirilor funerare Starcevo-Criş este redus (244 morminte), fapt ce nu permite stabilirea dimensiunilor reale şi exacte ale acestor diferenţe. Din punct de vedere al repartizării obiectelor de inventar funerar în raport cu grupele de vârstă (fig. 11. b), se constată că acestea erau distribuite cu precădere în complexele funerare aparţinând categoriei Adultus/Maturus (23 de cazuri) şi mai puţin în mormintele de copii (6 cazuri). Acest fapt ar putea indica existenţa unor diferenţieri orizontale în cadrai comunităţilor Starcevo-Criş. Conform acestui algoritm, indivizii adulţi din cadrul societăţii beneficiază de o atenţie sporită din partea celor rămaşi în viaţă, comparativ cu reprezentanţii categoriei Infans. Indivizii foarte tineri (inclusiv copii) ocupau o poziţie insignifiantă în societate 376 . Această situaţie se poate datora faptului că, indivizii adulţi reprezentau membrii productivi în cadrai grupului social, decesul acestora reprezentând o pierdere pentru comunitate 377 . Copiii nu participau la activităţile economice din societate (membrii neproductivi), fiind legaţi de familie şi mai puţin de comunitate, reacţia declanşată de moartea lor fiind de mică intensitate378; decesul lor afecata, probabil, doar familia şi nu întreaga comunitate379. Insă, în cazul unor morminte duble (Zlatara Ruma MA) sau colective (Vinkovici -Trznice), copiii înmormântaţi alături de adulţi beneficiau de inventar funerar consistent. Dacă în cazul mormântului dublu de la Zlatara Ruma piesele erau depuse în asociere cu ambii defuncţi, în complexul funerar de la Vinkovici-Trznice (3 adulţi şi un copil), doar copilul avea obiecte de inventar (2 vase şi un pandativ de Spondjlus). Există şi morminte simple de copii (Szakmar-Kisülés Ml, Endrőd-Lyukashalom Ml, Hódmezővásárhely-Kopáncs-Kovács-tanya М3), în care au fost identificate obiecte de inventar, similare celor din mormintele de adulţi. In opinia unor autori, aceste situaţii denotă, probabil, moştenirea unor drepturi de către copii380, ceea ce indică existenţa unei societăţi stratificate. Alţi autori consideră că obiectele de inventar funerar din mormintele de copii reflectă identitatea creată şi proiectată de adulţi381. Unele exemple etnografice au evidenţiat existenţa altor mecanisme sociale care stau la baza acestui tip de comportament. Astfel, în unele comunităţi, copii sunt integraţi în cadrul grupului social la o vârstă fragedă, în urma unor rituri de iniţiere (Haiti, Africa) sau sunt consideraţi de la naştere membrii deplini ai grupului (Brazilia), datorită legăturilor de sânge382. în cazul unor comunităţi mici, în cadrul cărora rata mortalităţii infantile este ridicată, copii sunt integraţi de la început grupului social, deoarece se consideră că aceştia îşi aduc contribuţia la bunul mers al Chapman 1983, p.10. 374 Pe baza datelor existente pentru lotul antropologic studiat, raportul între grupele de sex se prezintă astfel: 17% bărbaţi, 16% femei, 23% copii, 8% adulţi (fără precizări în privinţa apartenenţei la grupele de sex). De asemenea, trebuie precizat că 102 schelete (36%) din totalul descoperirilor Starcevo-Criş, nu au beneficiat de expertiză antropologică, fapt ce influenţează rezultatele unei astfel de analize. 375 Indivizii de sex masculin cu inventar funerar reprezintă 16% din procentul mormintelor de bărbaţi, iar indivizii de sex feminin 17% din procentul mormintelor de femei. 376 Binford 1972, p.232. 377 Brown 1981, p.28. Brown 1981, p.29; Boric 1996, p.73; Fox 1996, p.16. 379 Saxe 1970, p.69. 380 Boric 1996, p.73. 381 Gamble et al. 2001, p.196. 382 Fox 1996, p.17. 51
