Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)

Cătălin A. Lazăr: Inventarul funerar din mormintele culturii Starčevo-Criş

Cătălin Л. LazAr realizată în alte scopuri307. De asemenea, gropile funerare puteau fi săpate în perimetrul unor foste zone menajere, executarea acestora conducând automat la perturbarea nivelelor menajere. In această situaţie, se poate presupune că în unele cazuri, ne-identificarea gropilor funerare (şi implicit atribuirea diverselor obiecte unuia din cele două contexte) se datorează neatenţiei celor care au efectuat săpăturile 308 . Din păcate, în nici unul din cazuri, nu s-a stabilit relaţia de anterioritate, contemporaneitate sau posterioritate dintre aceste structuri şi respectivele complexe funerare. Nu excludem nici posibilitatea ca materialele prezente în aceste gropi să fie rezultatul unor practici asociate ceremonialului funerar. Este greu de găsit o explicaţie plauzibilă pentru aceste situaţii, iar în absenţa unor elemente clare trebuie să privim cu prudenţă orice explicaţie posibilă. * * * In general, inventarul identificat în mormintele culturii Starcevo-Criş este modest, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Din punct de vedere cantitativ s-a constatat că majoritatea defuncţilor erau însoţiţi de unul (22 de cazuri), două (8 cazuri) sau trei (3 cazuri) obiecte de inventar funerar fig. 9. b). Doar în câteva situaţii, mai precis 3 cazuri, s-a constatat existenţa mai multor piese asociate defunctului. Din perspectivă economică, această situaţie conduce spre următoarea constatare: cantitatea de bunuri funerare ar putea indica potenţialul economic al defunctului şi/sau a familiei acestuia309. Această situaţie ar putea indica discrepanţele existente între membrii comunităţii, cel puţin din punct de vedere economic. Insă, la fel de bine, aceste diferenţe de inventar funerar ar putea reflecta existenţa unor asimetrii sociale între membrii grupului, ceea ce ar putea indica existenţa unei societăţi stratificate310. Deci, cantitatea de bunuri funerare era proporţională cu importanţa individului în comunitate şi poziţia sa socială311. In altă ordine de idei, cantitatea de obiecte de inventar poate reflecta identitatea defunctului, apartenenţa religioasă a acestuia, atenţia, respectul şi sentimentele celor rămaşi în viaţă faţă de cel decedat, fără vre-o legătură cu ierarhia socială312. Considerăm că pe baza datelor existente, este prematur să ne pronunţăm categoric în această privinţă deoarece, în primul rând, eşantionul analizat este de mici dimensiuni, acesta nereflectând dimensiunea reală a populaţiei Starcevo-Criş, iar în al doilea rând, datorită dificultăţii de interpretare a semnificaţiei reale a obiectelor de inventar funerar. Laturile de ordin social, colectiv sau individual, sunt exprimate în cursul înmormântărilor cu ajutorul unor ansambluri de simboluri, a căror desluşire completă nu este posibilă, de cele mai multe ori semnificaţia acestora fiind doar presupusă313. Din perspectiva amplasării obiectelor de inventar funerar faţă de corpul defuncţilor nu s-a putut constata existenţa unor reguli stricte. In cele mai multe cazuri, bunurile erau plasate în zona craniului. Localizarea obiectelor în anumite zone ale corpului poate indica funcţia primară a acestora sau caracterul simbolic al pieselor respective şi/sau a actului depunerii; însă, la fel de bine, maniera de amplasare poate reflecta doar subiectivismul participanţilor la ceremonia funerară, fără vre-o regulă sau semnificaţie specială314. Categoriile de materiale arheologice asociate complexelor funerare Starcevo-Criş nu sunt numeroase (fig. 9. c). Piesele litice sunt relativ bine reprezentate în mormintele starceviene. Unii autori consideră topoarele de piatră şlefuită o categorie de piese specială, datorită rarităţii acestora în complexele funerare; prezenţa acestui tip de obiecte, fiind astfel considerat un indiciu referitor la poziţia socială a celui decedat315. Prezenţa unei râşniţe cu pisălog, în mormântul M4 de la Gura Baciului, „/...) sublimează credinţa în nevoia de a râşni în cealaltă existenţă’ şi „se leagă de ideea sexualităţii pământului, a femeii, a cerealelor ce se nasc din pământ prin fecundarea lui de către ploaie”316. Ne exprimăm reţinerea faţă de această ipoteză, din mai 307 Parker Pearson 2001, p.5. 308 Paluch 2004, p.34. 309 O’Shea 1981, p.48; King 2004, p.216. 310 Saxe 1970, p.6, 28; Tainter 1978, p.113,119; Boric 1996, p.72-73; Brück 2004, p.311. 311 Clottes 1982, p.69-70. 312 Saxe 1970, p.28; Thomas 1999, p.127, 159; Parker Pearson 2001, p.10-11; MacDonald 2001, p.706-707; Gamble et al. 2001, p.201; Brück 2004, p.309-313. 313 Chicideanu 2003, p.75. 314 McHugh 1999, p.64. 315 Paluch 2004, p.39. 316 Lazarovici - Maxim 1995, p. 181. 46

Next

/
Thumbnails
Contents