Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Cătălin A. Lazăr: Inventarul funerar din mormintele culturii Starčevo-Criş
Cătălin Л. LazAr • „piese comune" — în această grupă pot fi încadrate majoritatea obiectelor descoperite în mormintele analizate. Frecvenţa respectivelor categorii de materiale (silex, lut, os) este mare, fiind utilizate surse de materii prime locale, accesibile respectivelor comunităţi. Piesele de obsidian descoperite în unele aşezări (Tăşnad-JVri М3 şi probabil şi lamele de la Poieneşti) provin din surse mai îndepărtate145. Cel puţin pentru piesele de la Tăşnad-Sere, pe baza aspectului macroscopic, este posibil ca acestea să provină dintr-o sursă din Slovacia. Frecvenţa pieselor de obsidian în situl menţionat este de cca. 85- 90% din totalul pieselor cioplite146. Pentru lamele de obsidian din mormântul Ml de la Poieneşti nu cunoaştem sursa din care provin; • „piese exotice ” — în această categorie putem încadra obiectele realizate din valve de scoici marine (Tridachna, Spondylus) descoperite în mormintele de la Vinkovici-Trznice, Zlatara-Ruma MB, Hódmezővásárhely-Kopáncs-Zsoldostanya М3, Szolnok-Szanda Ml. Tot în categoria „pieselor exotice” am inclus şi mărgelele din alabastru descoperite în Ml de la Sânnicolau Român147, datorită frecvenţei reduse a acestei tip de piese. Alabastrul din care s-au lucrat mărgelele (mineral autigen) pare a proveni din orizonturile de gips eocene de pe bordura Depresiunii Transilvane (Huedin sau Şimleul Silvaniei ?)148, deci o sursă relativ apropiată. O situaţie interesantă o reprezintă cele două fosile de arici de mare (genul Echinolampas, clasa Echinodermelor) descoperite în Ml de la Gura Baciului. Trebuie menţionat că alţi reprezentanţi ai aceluiaşi gen mai trăiesc şi azi în Oceanul Adantic, aproape de coasta de vest a Africii. însă, gradul de fosilizare avansat nu poate susţine ipoteza apartenenţei lor la o specie holocenă din Adantic sau eventual din Mediterana, de unde ar fi putut fi aduse în neolitic. Asemenea fosile terţiare există în depunerile geologice din zona Clujului. Deci, este posibil să fi fost culese şi depuse în mormânt149, fără a exclude ajungerea accidentală. Cu toate că sursa de provenienţă a acestor piese este probabil locală, înclinăm să le încadrăm în categoria sus menţionată. Criteriul 6. Un alt criteriu de analiză este reprezentat de modul de dispunere al obiectelor în raport cu corpul defuncţilor şi cu celelalte obiecte de inventar. Din datele disponibile, prin prisma acestui criteriu, avem următoarea situaţie: • spna membrelor inferioare — Gura Baciului Ml — o parte din piesele amintite (împungătorul şi piesele de silex) erau depuse lângă falangele membrelor inferioare150; Gura Baciului M9151 fig. 8. a); Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml — două vase lângă picioare152 153; • eşona membrelor superioare — Tăşnad-JW М3 — una dintre cele două lame de obsidian se afla parţial sub humerusul drept, însă mai aproape de cot155 (fig. 4. e); Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml154 fig. 6. fi; Hódmezővásárhely-Kopáncs-Zsoldostanya М3155; • cşona craniului — Gura Baciului M4156; Tăşnad-jVe М3157 fig. 4. e); Suceava Ml158; Cemat М3159; Sânnicolau Român Ml160; Cluj-Napoca M4161; Tecic Ml — vasele erau 145 я In cazul unor situri, frecvenţa obsidianului provenit din surse îndepărtate (de exemplu insula Melos), poate conduce la încadrarea acestor piese în categoria „pieselor exotice” (Boric 1996, p.72). Problematica atribuirii obiectelor de obsidian uneia dintre cele două categorii din cadrul acestui criteriu de analiză este deosebit de complexă şi susceptibilă să producă confuzii deoarece, pentru unele aşezări (Tăşnad-JVn?) reprezintă un tip fecvent, iar pentru alte situri o categorie puţin frecventă sau rară. In aceste condiţii, criteriul acesta de analiză este irelevant pentru piesele de obsidian. 146 Informaţii inedite C. Astaloş. 147 Dumitraşcu-Stanciu et al.1998; Stanciu 2000, p.31-33. 148 Stanciu 2000, p.32-33. 149 Necrasov 1965a, p.26-28. 150 Vlassa-Palkó 1965, p.13. 151 Lazarovici - Maxim 1995, p.188. 152 Stankovic 1986, p.468. 153 Astaloş - Virág 2007. 154 Stankovic 1986, p.468. 155 Lichter 2001, p.176. 156 Vlassa 1976, p.255; Lazarovici - Maxim 1995, p.185. 157 Astaloş - Virág 2007. 158 Ursulescu 1978, p.82. 40
