Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Cătălin A. Lazăr: Inventarul funerar din mormintele culturii Starčevo-Criş
Cătălin A. Lázár o amuletă134, Hódmezővásárhely-Kopáncs-Zsoldostanya М3 - braţară de Tridachna 135, Szolnok-Szanda Ml — brăţară de scoică136. • Categoria 4 — obiecte realitate din materii dure animale. Gura Baciului Ml - un împungător de os137 (fig. 5. j); Zlatara-Ruma MB — două împungătoare de os; Lepenski Vir M68 — împungătoare de os; Lepenski Vir M5 — împungătoare de os138. • Categoria 5 — alte obiecte. Gura Baciului Ml - două fosile de Echinolampas'39 (fig. 4. b), Poieneşti Ml — o pintaderă şi un com de lut140 (fig. 3. d-e); Hódmezővásárhely- Kopáncs-Zsoldostanya M5 — două greutăţi de lut141. Criteriul 2. Tipologic, categoriile de piese descoperite în complexele funerare starceviene, nu prezintă o varibilitate mare: • ceramica. Vasele pot fi încadrate grosso modo în următoarele categorii142: vase globulare (Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml, Tecic Ml), vase bitronconice (Velesnica Ml, Vinkovici-Trznice, Golokut-Vizic Ml), vase semisferice (Tecic М2), cupe (Tecic Ml), vase cilindrice (Deszk Ml, Szakmar-Kisülés Ml), vase miniaturale (Zlatara-Ruma MB). In unele cazuri, aceste forme prezintă patru picioare (Cérnát М3), iar alteori diverse proeminenţe pe corpul vasului (Velesnica Ml, Tecic Ml); • piesele litice. Acestea aparţin unor categorii tipologice diverse: lame (Gura Baciului Ml, Suceava Ml, Poieneşti Ml, Tăşnad-Sere М3, Topole-Bac М2, Lepenski Vir M4, Lepenski Vir M42a, Zlatara-Ruma MB, Mezőberény-Bodzáshalom М2), nuclee (Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml), aşchii (Gura Baciului Ml, M9, Trestiana B/Ml, Zlatara-Ruma MA, MB), râşniţe (Gura Baciului M4), topoare (Gura Baciului Ml, Kozluk М2, Zlatara-Ruma MB, Szarvas-Egyházfőid М2); • podoabele pot fi încadrate în trei categorii: pandantive (Trznice-Vinkovici, Zlatara- Ruma MA, Lepenski Vir M73), brăţări (Hódmezővásárhely-Kopáncs-Zsoldostanya М3, Szolnok-Szanda Ml) şi mărgele (Sânnicolau Român Ml, Zlatara-Ruma MB); • obiectele realiste din materii dure animale se încadrează într-un singur tip: împungătoare; • categoria alte obiecte cuprinde - plastică (Poieneşti Ml), pintadere (Poieneşti Ml), fosile (Gura Baciului Ml) şi greutăţi de lut (Hódmezővásárhely-Kopáncs-Zsoldostanya M5). Criteriul 3. Din punct de vedere cantitativ situaţia nu este complexă deoarece, în mormintele culturii Starcevo-Criş inventarul este modest fig. 9. b). în majoritatea cazurilor s-a constat existenţa unui singur obiect (Cérnát М3, Gura Baciului M9, Cluj-Napoca M4, Suceava Ml, Tecic М2, Topole-Bac М2, Lepenski Vir M73, Lepenski Vir M68, Lepenski Vir M5, Kozluk Ml, Golokut-Vizic Ml, Vinkovici-Nama, Velesnica Ml, Deszk Ml, Szakmar-Kisülés Ml, Endrőd-Lyukashalom Ml, Endmd- Varnyaipuszta М2, Hódmezővásárhely-Kopáncs-Kovács-tanya М3, Hódmezővásárhely-Kopáncs- Zsoldostanya М3, Mezőberény-Bodzáshalom М2, Szolnok-Szanda Ml, Vörs-Máriaszonysziget М2). Mai slab reprezentate sunt complexele funerare cu două (Gura Baciului M4, Tăşnad-i’m> М3, Tecié Ml, Kozluk М2, Lepenski Vir M4, Lepenski Vir M42a, Mezőberény-Bodzáshalom Ml, Hódmezővásárhely-Kopáncs-Zsoldostanya M5) sau trei obiecte de inventar (Vinkovici-Trznice, Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml, Szarvas-Egyházfőid М2). Mormintele ce conţin mai multe piese sunt foarte puţine: Gura Baciului Ml (14 piese), Sânnicolau Român Ml (10 mărgele) şi Zlatara-Ruma MB (7 obiecte, la care se adaugă cîteva mărgele şi fragmente de cuarţit, numărul exact al acestora 134 Antunovic 1990, p.46. 135 Paluch 2004, p.39. 136 Kalicz - Raczky 1978, p.274; Paluch 2004, p.39. 137 Vlassa - Palkó 1965, p.13-14. 11R Antunovic 1990, p.46. 139 Necrasov 1965a, p.26-28. 140 Mantu 1991, p.175. 141 Lichter 2001, p.176. 142 -împărţirea vaselor ceramice poate fi făcută fie după forma lor geometrică, care poate fi uşor definită, fie după utilizarea lor, caz în care subiectivitatea joacă un rol important (Sîrbu 2003, p.71). Demersul nostru s-a raportat doar la primul criteriu. De asemenea, am exclus descrierile de genul pahar.; boL, oală, farfurioară, strachină ş.a.m.d., frecvente în literatura de specialitate (de exemplu Vlassa - Palkó 1965, p.13; Popuşoi 2005, p.53-54 etc.), deoarece această manieră de prezentare a fost definită după modul de utilizare a unor vase în prezent (Sîrbu 2003, p.71). 38
