Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)
Activitatea unui botanist sătmărean din secolul al XIX-lea: Ferenc Divéky
Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005) componenţei ierbarului vechi sătmărean, cu toate că acesta cuprinde şi o serie de specii interesante (Fritillaria meleagris L., Iris sibirica L., Troillius europeus L., Hottonia palustris L., etc). Vrem să facem totuşi o excepţie, menţionând faptul că, în mapa nr. I. cu inscripţia „Kővári gyűjtemény” (Colecţia din Valea Chioarului) este înserat şi un exemplar de Urtica pilulifera L., o specie cu totul necunoscută din regiunea amintită. Acest element mediteraneean a fost găsit doar ocazional în secolul al XIX-lea de D. Brandza (1898) lângă căile ferate de la Constanţa, însă lipseşte din lucrările mai noi referitoare la flora României (Beldie 1977, Ciocârlan 1988). Cum am putut constatat pe Insula Creta, specia de urzică amintită se extinde pe păşuni, pe alocuri în mod exhaustiv. Nu este exclus că, pe aceeaşi cale să fi apărut şi în zona maramureşeană, cel puţin pentru un sezon de vegetaţie. Insă tot atât de bine această specie a putut ajunge în colecţia sătmăreană în urma unui schimb de material de herbar din străinătate. Rămâne să constatăm că, prezenţa lui Urtica pilulifera în acest herbar lărgeşte cercul întrebărilor nerezolvate leagate de activitatea botanistului sătmărean prezentat. Fig. 1. Urtica pilulifera L. din herbarul vechi al Liceului „M. Eminescu” din Satu Mare. în sfârşit, mai amintim şi faptul că, împrejurările în care F. Divéky şi-a pierdut viaţa, rămân de-asemenea misterioase. Cauzele morţii sale nu s-au clarificat niciodată, ca şi de-altfel a unor botanişti renumiţi ca David Douglas, Johann Bartsch sau Tadaaeus Haenke, care nu s-au mai întors din expediţiile lor, în cursul cărora au cercetat flora diferitelor continente (Whittle 1971). După cunoştinţele noastre elevul sătmărean F. Divéky,chiar şi pe plan internaţional, este victima cea mai tânără a cercetărilor botanice de teren. Balázs F. 1943. Adatok Nagykároly és környéke flórájának ismeretéhez. Scripta Bot. Mus Transs. 2(1- 3): 3-30, Bibliografie Brandza, D. 1898. Flora Dobrogei. Bucureşti. Ciocârlan, V. 1988. Flora ilustrată a României I. Ed. Academiai, Bucureşti. Beldie, A. 1977. Flora Românie - Determinator ilustrat al plantelor vasculare I. Ed Academiai, Bucureşti. Hazslinszky F. 1872Magyarhon edényes növényeinek fűvészeti kézikönyve. Pest. Kanitz A. 1863. Reliquiae Kitaibelianae. III-IV. Iter maramarosiense primum 1796 et secundum 1815 susceptum. Verh. ZGB Wien, III-FV: 57-118. Diószeggi S., Fazekas M. 1807. Magyar fÜiveskönyv, Debrecen, Csáthy Gy. Nyom. Fodor F. 1909. Adatok Szatmár vármegye flórájához.. Egyet. Term. Tud. Szöv. Évk.: 396-397. Karácsonyi K. 2002. Divéky Ferenc - Az elfelejtett szatmári természetbúvár. Szatmári Friss Újság 18 jan. nr. 14: 6. Karácsonyi C. 1995 Flora éi vegetaţia judeţului Satu Mare. Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare. Sarmaságh G. 1896. A Szatmári királyi Katholikus Főgymnasium története (Capit. Természetrajzi Tár), Satu Mare. Moldovan, I., Karácsonyi C. 1967. Date privind istoricul cercetărilor botanice în regiunea Maramureş. Contr. Bot. Cluj: 223-232. Zahn, K.H. 1910. Die Ungarishe Hieracien des ungarischen National-Museum zu Budapest. In: Zugleich V. Beitrag zur Kenntnis des Hieracien Ungarns und der Balkanländer. Annales Hist. Nat. Mus. Nat. Hung. 8: 34-106. Whittle, T. 1971. Pflanzenjäger. Prestai Verlag, München. xxx 1952-1976. Flora RPR / RSR I - XIII. Ed. Academiei, Bucureşti. 8
