Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)
Secţiunea medicină şi management
Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005) EPISTAXISUL - PATOLOGIE A TUTUROR VÂRSTELOR Sorin M. SABAU', Claudia F. BOLDEA', Constantin FLOREA2, Constantin DRAŞOVEANU1 1 - UMF Tg -Mureş, Clinica ORJL, 2 - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş, Clinica ORL Summary Epistaxis — a pathology of all ages Epistaxis is a surprisingly uncommon event. Most epistaxis is of little significance, but some of them seek medical attention. Bleeding can begin in many places in the nose and can result from many conditions. The blood supply of the nose is through two arterial systems - the ethmoid arteries arise from the internal carotid system, and the sphenopalatine artery is supplied by the external carotid system through the internal maxillary artery. The most common nose bleeding is anterior from Kiesselbach’s plexus. Although less common the most troublesome and potentially life — threatening epistaxis is posterior. Epistaxis may by due to local causes or it may be symptomatic of an underlying disorder that is extrinsic to the nasal region. Management of epistaxis may range from simple chemical cautery or nasal packing to major arterial ligation. The etiology, diagnosis and treatment of epistaxis are discussed. Keywords: epistaxis Epistaxisul reprezintă sângerarea din fosele nazale, urgenţă frecvent întâlnită în practica otorinolaringologică.De cele mai multe ori afecţiunea este benignă cu cauze nespecifice, dar poate avea şi un caracter grav care pune în joc prognosticul vital, cauzele neputând fi controlate, astfel că atât din punct de vedere diagnostic cât şi terapeutic epistaxisul nu poate fi considerat întotdeauna benign; aproximativ 6% dintre epistaxisuri necesită asistenţă medicală calificată. (20,22) Frecvenţa mare a epistaxisurilor se explică prin vascularizaţia bogată a foselor nazale. Arterele provin din ambele sisteme carotidiene, cea mai mare parte a foselor nazale fiind irigată de artera sfenopalatină din artera maxikra internă ( ramură a carotidei externe). Porţiunea anterosuperioară a foselor nazale este irigată de arterele etmoidale anterioară şi posterioară, ramuri ale arterei oftalmice din carotida internă. Artera facială (din carotida externă) participă la vascularizaţia foselor nazale prin artera subcloazonului care irigă vestibulul nazal şi partea anterioară a septului. Venele foselor nazale sunt împărţite în trei grupuri mari: anterior, posterior şi superior. în porţiunea anteroinferioară a septului nazal există o reţea vasculară foarte densă numită pata vasculară a lui Kiesselbach . Ramurile arteriale care se anastomozează în această provin din ambele carotide. (1,3,8) După sediul sursei de sângerare epistaxisul poate fi: anterior, posterior sau difuz. Sursa cea mai frecventă de sângerare este pata vasculară Kiesselbach. Mucoasa în această regiune este foarte fragilă, strâns aderentă de cartilajul subiacent, oferind astfel o rezistenţă scăzută la agresiuni mecanice sau funcţionale.(l) O altă sursă de sângerare în epistaxisul anterior o reprezintă polipul sângerând al septului nazal (situat în treimea anterioară a septului), formaţiune localizată , angiomatoasă, benignă, de culoare roşu-închis, sângerarea apărând din cauza iritaţiei mecanice. în epistaxisul posterior, cel mai frecvent de cauză hipertensivă, sursa de sângerare este una din ramurile posterioare ale arterei sfenopalatine. Epistaxisul difuz este sângerarea cu sediul greu de localizat, care apare în leucoza acută, trombocitopenii, ciroză hepatică. Etiologie Factorii favorizanţi ai epistaxisului sunt: gratajul digital, expunerea la soare, efortul fizic mare, apropierea pubertăţii, ciclul menstrual, inflamaţiile locale, sarcina, istoric de hipertensiune arterială, tensiunea arterială sistolică mai mare de 140 mmHg, consumul de alcool, fumatul, coagulopatiile, tratamentul anticoagulant, antiinflamatoarele nesteroidiene. (10) Cauzele epistaxisului pot fi locale (intranazale) şi generale (epistaxis simptomatic). Epistaxisul de cauză locală- Idiopatic - Sângerarea este redusă, recidivantă, din pata vasculară fiind frecvent mai ales la copii şi adolescenţi datorită unei fragilităţi constituţionale a vaselor care dispare în jurul vârstei de 30 de ani. Apare ca urmare a unor cauze minore: congestie cefalică la efort sau expunere la soare.- Traumatic- Poate fi produs de microtraumatisme ( traumatism vascular) la nivelul petei lui Kiesselbach: strănut, suflatul nasului, grataj. Cel mai frecvent este o sângerare uşoară, scurtă, unică. Traumatismele mari prin accidente produc fracturi ale oaselor poprii nazale sau ale septului, traumatisme ale scheletului facial şi/sau ale părţii anterioare ale bazei craniului( fracturi naso-etmoidale, nazo-fronto-etmoidale, nazo-ffonto-etmoido-maxilare). De obicei este un epistaxis abundent imediat după traumatism.Lezarea carotidei interne poate pune viaţa în pericol, imediat după traumatism sau după un interval liber. Epistaxisurile repetate, rar pot fi consecinţa unui anevrism carotidian intracavemos traumatic care apare după traumatisme cerebrale şi se însoţeşte de obicei cu fracturi ale bazei craniului. (3,12) 254
