Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)
Secţiunea medicină şi management
Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005) Forme clinice ale dermatozelor profesionale 1. Dermatita de contact (DCL: este cea mai frecventa forma de boala profesionala afectând toti muncitorii care vin in contact cu substanţa iritanta. Mecanismul reacţiei iritative nu este imunologic si consta in dizolvarea keratinéi si filmului lipidic de suprafaţa, desicarea pielii, precipitarea, oxidarea sau hidrolizarea proteinelor cutanate. Este importanta diferenţierea de dermatita de contact alergica (DCA) deoarece aceasta este definitiva, fiind o reacţie imunologica de tip IV specifica la un anumit agent si reprezintă doar 20% din dermitele de contact spre deosebire de DCI care este temporara, reversibila sub tratament. In timp, fara un tratament adecvat DCI poate favoriza sensibilizarea cutanata la substanţa respectiva. Identificarea substanţei iritante sau alergizante este esenţiala atat pentru protecţia muncitorului cat si medico-legal pentru declararea bolii profesionale. DCI constituie 90% din dermatozele profesionale si in 80% din cazuri este produsa de substanţe chimice. In unele profesii (muncitori din fabricile de medicamente, personal sanitar) reprezintă 100% din dermatozele profesionale, iar in alte domenii de activitate constituie marea majoritate a cazurilor — in industria de prelucrare a lemnului 95,9%, incaltaminte 95,9%, construcţii 95%. Industria construcţiilor favorizează apariţia dermitei de ciment prin sensibilizare la crom. Sărurile de crom hexavalent pot avea acţiune iritativa cu producerea de ulceraţii ce se vindeca prin cicatrici reziduale. Suspensiile sau vaporii de crom pot ulcera sau penetra septul nazal. Prin sensibilizare apare si DCA. Sensibilizarea se poate face prin contactul cu laptele sau praful de ciment, dar si prin beton sau alte componente. La 63% din cazuri ia aspectul unei eczeme cronice. Se localizează cel mai des la membrele superioare. La 15% din cazuri persista luni de zile după scoaterea din mediu (dermatita reziduala). Dermite de crom mai pot fi întâlnite in tabacarii, industria prelucrării pieilor, secţii de cromaj, industrie textila, metalurgie, cromul fiind considerat substanţa ce produce cel mai mare număr de sensibilizări. Mai pot interveni si alte substanţe: răşini sintetice, formaldehida, coloranţi, acizi organici, anorganici, nichel, cobalt, solvenţi (terebentina, alcooli, glicoli, esteri acetati, apa, derivaţi petrolieri), săpunuri si detergenţi, fibra de sticla, vopsele, lacuri, cerneluri, cauciucul sintetic, plante, insecticide, produse petroliere. 2. Alergodermiile generalizate: imbraca aspectul unor erupţii eritematoedematoase, eritematoveziculobuloase sau ulceronecrotice generalizate. Se întâlnesc mai ales in industria chimica si a medicamentelor. 3. Leziuni ale anexelor pielii: a. Acneea oleica - se manifesta sub forma de pustule, localizate pe fata anterioara a coapselor si antebraţelor. Apare in urma contactului cu uleiurile minerale, in special când nu sunt respectate masurile de protecţie. Se asociaza frecvent cu piodermite. Constituie cea mai frecventa dermatoza din industria petrolifera, 85% din dermatozele profesionale ale industriei materialelor de construcţii, 75% din dermatozele profesionale la fochisti, 57% la metalurgisti. b. Acneea clorica — apare in locul de munca unde se degaja clor, in industria chimica. Are localizare la nivelul fetei, trunchiului, sub forma unei erupţii papuloase foliculare. c. Hiperhidrotţa, sudamina si miliaria — apar in condiţii de umiditate si temperaturi crescute. d. Anhidrosţa - in medii cu formol, tegumente uscate hiperkeratozice. e. Onico^e profesionale — apar la tabacari, la cei ce lucrează cu săruri de argint, răşini sintetice, formol, uree. 4.1nfectii cutanate profesionale: a. Scabia profesionala - la agricultori, veterinari b. Micoqe profesionale — agricultori, bucătari, veterinari, pedichiuristi c. Infecţii microbiene, virotice — personal medical, agricultori, muncitori din abatoare, veterinari 5.Melanodermii profesionale: petrolişti, asfaltatori ő.Stigmate profesionale: - sunt modificări cutanate in zone de contact cu substanţe sau unelte de lucru, întâlnite la dulgheri, tinichigii, metalurgisti, pietrari, cismari 7.Granulom de corp strain: - frecvent la muncitorii ce manipulează nisip, azbest, beriliu, frizeri, coafori Ş.Cancerele profesionale: - la persoanele ce manipulează gudroane minerale sau uleiuri antracenice, cosari, asfaltatori, medici radiologi si personalul auxiliar. Diagnostic Diagnosticul se bazeaza pe anamneza, examenul obiectiv, biopsie cutanata, examen bacteriologic, micologic, ancheta profesionala, ancheta alergologica,sensibilizări la cald si rece,ph cutanat si determinări de laborator privind prezenta noxelor in organism din scuama,fir de par,unghii,sânge, urina. Anamneza va preciza legătură dintre dermatoza si activitatea profesionala. Afecţiunea trebuie sa apara in context profesional, sa se amelioreze in concediu si sa se agraveze după întoarcerea la lucru. Pentru sensibilizarea alergenica este importanta evidenţierea perioadei de latenta. Trasaturile clinice pot sugera etiologia unei dermatite profesionale. 248
