Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)
Date privind structura cantitativă a populaţiilor de diatomee din câteva ecosisteme lacustre din Delta Dunării
Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005) bicromat de potasiu (2-4 granule), pentru distrugerea materialului organic. Proba astfel tratată a fost lăsată la macerat timp de 7 zile. După distrugerea materialului organic resturile de acid din probă s-au îndepărtat prin spălare cu apă distilată timp de 5 zile (lspălare/zi). Preparatul destinat analizei microscopice a fost obţinut după ce în prealabil o picătură de probă cu vomumul cunoscut a fost pusă pe o lamelă degresată şi arsă pe plita electrică timp de 8 ore. După tratarea termică s-a adăugat ca material de includere Hyrax, Naphrax sau sacâz. Analiza microscopică s-a făcut cu ajutorul microscopul Leitz Laborlux S. Densitatea numerică a diatomeelor planctonice a fost stabilită prin raportarea la suprafaţa de împrăştiere a picăturii (Török, 2004). Determinarea speciilor s-a făcut în conformitate cu: Barber, et.al., 1981; Cox, 1979, 1993; Hakansson, 2002; Hasle,1968; Hoagland, et.al., 1978 ; Kobayasi, 1997; Krammer, et.al., 1986, 1988, 1991a, 1991b; Kusber, et.al., 2002; Lange-Bertalot., et.al., 1966; Lee, et.al., 1987; Poulin, et.al., 1986; Williams, 1986; Williams, et.al., 1986, 1987. La realizarea caracterizării generală a populaţiilor de diatomee din Delta Dunării s-a ţinut cont atât de compoziţia calitativă a probelor analizate cât şi de constanţa şi dominanţa speciilor pe parcursul perioadei investigate. în vederea surprinderii asemănărilor sau diferenţelor existente între populaţiile de diatomee din cele cinci lacuri analizate s-a procedat la analiza variaţiilor cantitative şi s-a făcut analiza comparativă a acestor variaţii. Rezultate şi discuţii în urma analizelor efectuate, am făcut constatarea că structura cantitativă a populaţiilor de diatomee este dată în principal de speciile constante, euconstante şi accesorii. Din totalul de 301 de specii identificate, au contribuit în mod semnificativ la realizarea densităţii numerice a populaţiilor de diatomee, doar acele specii care apar în mod frecvent (Tab. 1.). în populaţiile de diatomee din lacurile Uzlina, Roşu, Nebunu, Isac şi Merhei se constată că la realizarea producţiei primare participă un număr relativ mic de specii. Spre exemplu acesta a variat după cum urmează: 51 de specii în lacul Uzlina, 48 de specii în lacul Roşu, 58 de specii în lacul Nebunu, 49 de specii în lacul Merhei, 55 de specii în lacul Isac Mai mult decât atât, s-a observat că în cursul evoluţiei multianuale, doar un număr de patru specii (Aulacoseira granulata, Aulacoseira italica, Cyclotella meneghiniana, Stephanodiscus hant^şchii) şi-au menţinut dominanţa numerică pe parcursul întregii perioade investigate. Tabelul 1. Lista speciilor de diatomee cel mai frecvent întâlnite în lacurile analizate. Nr.sp. Specia Densitate medie multianuală (nr.ind./l) DominanţaConstanta > Lacul 1 Acanthoceras %achariasii 8375.93 0.03 28.95 Roşu 2 Achanthidium minitissimum 60557.85 0.69 71.43 Nebunu 16826.43 0.18 73.53 Uzlina 16782.06 0.05 42.11 Roşu 30062.61 0.13 51.43 Isac 55484.37 0.1 53.85 Merhei 3 Achnathes hungarica 19014.9 0.22 45.71 Nebunu 4 Achnanthes sp. 20924.81 0.24 31.43 Nebunu 5 Actinocyclus normanii 456303.06 4.8 67.65 Uzlina 6 Amphora ovális 6343.27 0.07 47.06 Uzlina 13308.32 0.04 68.42 Roşu 28386.05 0.32 45.71 Nebunu 32723.38 0.14 80 Isac 44796.4 0.08 66.67 Merhei 7 Amphora pediculus 8582.34 0.09 58.82 Uzlina 6452.43 0.02 52.63 Roşu 41713.37 0.47 71.43 Nebunu 21580.41 0.1 45.71 Isac 8 Amphora veneta 19329.2 0.22 51.43 Nebunu 9 Asterionella farmosa 1666959.07 3.13 58.97 Merhei 405465.03 4.27 73.53 Uzlina 1441277 4.39 68.42 Roşu 352176.1 3.99 65.71 Nebunu 20
