Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)

Sanda Băcueţ-Crişan: Stadiul cercetărilor privind perioada neo-eeolitică pe teritoriul judeţului Sălaj. Bazinul Barcăului şi Crasnei

Sandei BACI IUŢ-CRIXAK

decis deschiderea unor secţiuni de control a stratigrafici sitului. Rezultatele deosebite au făcut ca cercetările să continue şi în anul 1999. Din păcate la începerea cercetărilor situl era în mare parte distrus de o cultură de viţă de vie, astăzi şi ea dezafectată.

Campania 1998

In campania din 1998 au fost trasate trei secţiuni pe platou, panta dealului şi şaua de legătură a mamelonului cu restul promontoriului-J.

Pentru noi mai interesante au fost descoperirile provenite din S 1. Deşi urmele aparţinând culturii Tiszapolgâr au fost numeroase, concretizate şi printr-un mormânt de inhumaţie, materiale mai timpurii au apărut numai sporadic în nivel. Un fragment ceramic pictat aflat lângă schelet a fost prima dovadă că în acest punct a existat şi o locuire mai veche. Un nivel aferent acestei perioade a fost surprins în secţiunea 1/1998 fiind deosebit de cel eneolitic prin structura cenuşoasă care ar putea indica o distrugere violentă a aşezării.

Materiale mult mai interesante au fost recoltate în cadrul campaniei din anul 1999'" când a fost identificat şi unul din puţinele complexe care aparţin perioadei neolitice — G4/1999”. Conţinutul gropii a fost destul de bogat, remarcăm ceramica de foarte bună calitate, această situaţie fiind dealtfel caracteristică întregului lot ceramic indiferent de cultura căreia îi aparţine.

Mult mai bine reprezentată este cultura Tiszapolgâr pentru care s-au evidenţiat urme de locuinţe’2 şi un mormânt”.

Deşi destul de puţine şi nu în toate cazurile intens cercetate, cele câteva situri prezentate mai sus oferă o secvenţă cronologică de locuire a bazinelor Crasnei şi Barcăului în nco-cneolitic. Până în prezent au fost descoperite situri aparţinând tuturor grupurilor sau culturilor specifice nord-vestului României, începând cu Starcevo—Criş şi terminând cu cultura Bodrogkeresztur, cunoscută printr-o descoperire întâmplătoare la Şimleul Silvaniei, str. Bariţiu (informaţie Horea Pop).

Bibliografie

Băcueţ 2000: S. Băcueţ, Noi descoperiri preistorice în judelui Sălaj. In: AMP, XX111/1,2000, p. 9-28 Băcueţ 2001: S. Băcueţ, Complexe neolitice cu ceramică pictată în judeţul Sălaj. In: Omagiu Profesorului Nicolae Gudea, Zalău 2001, p. 49—65

Băcueţ 2004: S. Băcueţ, demente de rit ţi ritual funerar în grupul Sup/acu de Barcău. In: Carpatica 31, 2004, p. 87-91

Băcueţ 2005: S. Băcueţ, Rituri şi ritualuri funerare în neoliticul din nord vestul Românie. In: Marmaţia 8/1, 2005, p. 5-24

Băcueţ 2005a: S. Băcueţ, Consideraţii asupra complexelor de locuit de la Zăuan—Dâmbul Cimitirului. 1 n: Omagiu Profesorului loan Andriţoiu... Studii şi cercetări arheologice, Alba 1 ulia 2005, p. 225—228. Băcueţ-Băcueţ-Pop 2002: S. Băcueţ — D. Băcueţ — H. Pop, Şantierul arheologic Peticei “Keller taff. ln: CCyiR, Campania 2001, Buziaş 2002, p. 230-231

Băcueţ-Băcucţ 2001: S. Băcueţ - D. Băcueţ, Şantierul arheologic Perieri “Keller lag”. In: CCAR, Campania 2000, p. 178

Băcueţ-Braica 2003: S. Băcueţ - C. Braica, Raport preliminar de cercetare arheologică a sitului de la Perieri "Keller tag”. In: AMP, XXV, 2003, p. 9-16

Bejinariu-Lako 1996: 1. Bejinariu - l7.. Lakó, Despre sondajul arheologic de la Cehei "Misig" 1987. In: AMP, XX, 1996, p. 11-34

Bejinariu-Pop 1998: I. Bejinariu - H. Pop, Săpătura arheologică de la Ceheifjud. Sălaj). In: Carpatica 1998, p. 90-95

Bejinariu-Bacueţ-Băcueţ 1999: 1. Bejinariu - S. Băcueţ - D. Băcueţ, Şantierul arheologic Giurtekcul Şimleultii. In: CCAR, campania 1998, Vaslui 1999, p.48—49 Bejinariu-Sana 2000: 1. Bejinariu - D. Sana, Şantierul arheologic Giurte/ecul Şim/eu/ui. In: CCAR, campania 1999, Deva 2000, p. 40-41 * 30 * 32 33-J Bejinariu—Bacucţ—Băcueţ 1999, p. 48-49.

30 Bejinariu-Sana 2000, p. 40.

3> Băcueţ 2001, p. 51-52.

32 Bejinariu-Sana 2000, p. 40.

33 Băcueţ 2000, p. 9-11.

30