Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)
Dan Băcueţ-Crişan: Scurt istoric al cercetărilor arheologice privind secolele VII-XI pe teritoriul judeţului Sălaj
Scurt istoric al cercetărilor arheologice privind secolele VII-XI pe teritoriul judeţului Sălaj Dan BÂCUEŢ-CLUî'AN Cercetările arheologice privind perioada medievală timpurie, desfăşurate până în prezent pe teritoriul judeţului Sălaj au avut şi au încă un caracter restrâns, ceea ce a determinat un stadiu al cunoaşterii destul de scăzut. Materialul arheologic încadrabil în această perioadă provine în principal din cercetări de suprafaţă, foarte puţine situri beneficiind de sondaje arheologice. a. Cercetări arheologice privind secolele V7I-IX în astfel de situri, pe teritoriul actualului judeţ Sălaj primele săpături sistematice s-au făcut la Nuşfalău în necropola tumulară. în 1878 Mattyasovszky sapă unul din tumuli, în 1879 Torma cercetează încă un tumul, iar în 1880 Hampel1 sapă un altul. Cercetările din acest punct au fost reluate de către M. Comşa, care, în 1958, sapă alţi trei tumuli, unul singur rămânând nccercetat (dintre cei nedistruşi de lucrările agricole) şi anume tumulul cel mare2 3. în anul 1976 au fost demarate cercetările arheologice de la Zalău -‘B-dul Mibai Viteazul, nr.104-106"/Panic - “Da Blocuri”11, cercetări continuate până în anul 1997. Tot Al. V. Matei întreprinde cercetări arheologice cu caracter de sondaj la Popcni ‘Tepogor”, în 1978-1979 şi Cuceu “Valea Bochii", în 197 84, rezultatele cercetărilor fiind publicate exhaustiv în 19945. La Badon, punctul “La Nove”, cercetările arheologice au debutat în 1976, finalizându-se cu identificarea mai multor complexe medievale timpuri6. Situl de la Nuşfalău, punctul "Ţigoiul lui Benedek", a fost sondat arheologic în anul 1978, fiind surprinsă în săpătură o singură vatră de foc, amenajată în aer liber7 8. Cercetările de la Bocşa ‘Tietriş”, au fost iniţiate de către E. Lakó şi Al. V. Matei în 1989s, fără ca rezultatele acestora să fie publicate în totalitate. Săpăturile arheologice cu caracter sistematic de la Zalău - “B-dul Mihai Viteazul, nr.104- 106"/Panic ‘La Blocuri” au fost reluate în anul 1998, având atunci un caracter de salvare, datorită lucrărilor de amenajare a şoselei Zalău-Satu Mare. Investigaţiile au dus la identificarea mai multor complexe (locuinţe, cuptoare, gropi), datate în a doua jumătate a sec. Vll-prima jumătate a sec. VIII9 10 11. De asemenea, în 1999, au fost reluate cercetările de la Popeni ‘Tepogor”"' şi Cuceu “Valea Bochii”", cercetări care au dus la identificarea unor noi complexe medievale timpurii, şi la recoltarea unui interesant material arheologic. Tot în anul 1999 au fost reluate cercetările din aşezarea neolitică de la Pericei, punctul “Keller Tag”, fiind identificat un nivel de locuire medievală timpurie şi o locuinţă de tip adâncit12 13. în urma unor cercetări de suprafaţă efectuate în anul 1998, pe teritoriul localităţii Badon a fost identificat un nou punct de interes arheologic, punctul ‘La răstignire", fiind apoi sondat arheologic în anul 1999, săpătură cu caracter de salvare, datorită lucrărilor de amenajare a şoselei Zalău-Satu Mare şi de introducere a cablului optic de telefonie. în suprafaţa deschisă a fost surprinsă şi cercetată parţial o locuinţă de suprafaţă încadrată cronologic, pe baza materialului arheologic aferent, în secolele VIIIIX”. 1 Hampel 1881, p. 156-161. 2 Comşa 1961, p. 519-529. 3 Matei 1993, p. 321. •♦Matei 1979, p. 483-484. 5 Stanciu—Matei 1994, p.l 35-164. 6 Matei 1979, p. 475, 477. 7 Matei 1979, p. 481-482. 8 Matci-Stanciu 2000, p. 34. 9 Băcueţ-Crişan 2000a, p. 147-168 ; Băcueţ-Crişan—Băcueţ-Crişan 2003, p. 32-36. 10 Băcueţ-Crişan—Băcueţ-Crişan 2000a, p. 78. 11 Băcueţ- Crişan—Băcueţ-Crişan 2000b, p. 32-33. 12 Pop-Băcueţ-Crişan-Băcueţ-Crişan 2000, p. 73-74; Băcueţ-Crişan-Băcueţ-Crişan 2000c, p. 501-505. 13 Băcueţ-Crişan—Băcueţ-Crişan 2000c, p. 499-501.
