Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 4-5. (2003-2004)
Ecologie şi ocrotirea naturii
rotundifolia, D. intermedia şi pâlcuri de jneapăn (Pinus mugo) (Cocean şi col., 1992). Situl, aflat în bazinul hidrografic al Someşului Rece, intră sub incidenţa HCJ Cluj nr. 147/1994. 3. Cheile Răcătăului. Situl, aflat în bazinul hidrografic al Someşului Rece, intră sub incidenţa HCJ Cluj nr. 147/1994. 4. Defileul Someşului Rece. Situl, aflat în bazinul hidrografic al Someşului Rece, intră sub incidenţa HCJ Cluj nr. 147/1994. 5. Cheile Dumitresei. Situl, aflat în bazinul hidrografic al Someşului Rece, intră sub incidenţa HCJ Cluj nr. 147/1994. 6. Cheile Văii Standului şi Cascada Răchitele. Situl, aflat în bazinul hidrografic al Someşului Rece, intră sub incidenţa HCJ Cluj nr. 147/1994. 7. Valea Căpuşului. Se propune pentru protecţie sectorul dintre Bedeciu şi Căpuşu Mic al râului Căpuşu. Zona este pe teritoriul administrativ al comunei Căpuşu Mare. Situl, aflat în bazinul hidrografic al Someşului Mic, intră sub incidenţa HCJ Cluj nr. 147/1994. 8. Cheile Păniceni. Se propune pentru protecţie un sector al afluentului râului Căpuşul, aflat pe teritorul administrativ al localităţii Păniceni, la cca 1 km sud de aceasta. Situl, aflat în bazinul hidrografic al Someşului Mic, intră sub incidenţa HCJ Cluj nr. 147/1994. 9. Cheile Baciului. Suprafaţa propusă pentru protecţie este de 5 ha şi se află pe teritoriul administrativ al comunei Baciu, la cca 1 km sud-est de aceasta. In Cheile Baciului există o serie de specii tipice pentru podişul transilvănean (Hepatica transsilvanica, Adonis volgensis, etc.), împreună cu specii caracteristice zonelor stâncoase, de carst sau specii rare cum ar fi Bulbocodium vernum sau dediţei (genul Pulsatilla). De asemenea, în Cheile Baciului există populaţii de specii de vertebrate tipice de zone umede cum este Triturus cristatus, T. vulgaris, Kana temporaria, R. dalmatina etc. Situl, aflat în bazinul hidrografic al Someşului Mic, intră sub incidenţa HCJ Cluj nr. 147/1994. 10. Lunca Someşului. Zona eligibilă pentm a fi propusă pentru includere în reţeaua de arii protejate este sectorul de râu dintre Benesat şi punctul de confluenţă cu râul Lăpuş. în acest sector există o serie de specii tipic oxifile, care lipsesc sau sunt sporadici în alte sectoare ale râului. Asemenea specii sunt scoicile de râu (Unio crassus) şi scoica de lac (Anodonta cygnaea), briozoarele (Plumatella emarginata) şi unii peşti cum ar fi latiţa (Albumoides bipunctatus), moioaga (Barbus pelopponesius) şi porcuşorul de nisip (Gobio kessleri). Aceste specii indică o bună calitate a apei. 11. Cheile Lăpuşului. Zona propusă are o suprafaţă de cca 150 ha, reprezentând un sector de 10 km (cu lăţimea de 100 - 150 m) din defileul râului Lăpuş, care separă Muntele Preluca şi Dealurile Chioarului. Zona propusă aparţine teritoriilor administrative ale mai multor comune (Vima Mică, Valea Chioarului, Remetea Chioarului). Starea ecologică a zonei este aproape de cea naturală, versanţii abrupţi fiind acoperiţi în proporţie de 95 % cu copaci, majoritatea fiind fagi (Fagus sylvatica). Impactul poluării (în special din sursele din Târgu Lăpuş) este relativ redus. Cheile sunt greu accesibile cu maşina, numai pe drumuri nemodernizate, forestiere. Din această cauză turismul se practică doar sporadic şi afectează în mică măsură zona. în Cheile Lăpuşului există o faună piscicolă bogată (mreană, clean, boarţă, etc.), populaţii mari de amfibieni (de ex. Salamandra salamandra), precum şi singura populaţie mare, stabilă de Natrix tessellata din bazinul Lăpuşului (şi probabil din zona bazinului mijlociu al Someşului). Calitatea deosebită a apei în acest sector al râului Lăpuş este demonstrată şi de prezenţă unui număr mare de scoici de râu din specia Unio crassus. Din propunerile de mai sus doar trei (Molhaşul Mare de la Izbuc, Cheile Baciului şi Cheile Lăpuşului) au fost incluse în lista ariilor protejate din Anexa nr. I a legii nr. 5/2000 (lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional — secţiunea a IlI-a — zone protejate). Mulţumiri 5 Prezenta lucrare a fost elaborată în faza de execuţie 1/2000 a temei de cercetare nr. 15/1997 — 2000 ’’Identificarea şi caracterizarea zonelor umede din România care necesită includerea în reţeaua naţională de arii protejate sau care îndeplinesc criteriile desemnării ca zone umede de importanţă internaţională” derulată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, cu sprijinul financiar al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în cadrul programului Orizont 2000 (cod. 7. Multipol Tehnologic Regional — Mediul marin şi Delta Dunării; subdomeniul 7.2. — Dunăre, Delta Dunării şi mediul marin - Tehnologii specifice). Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele naturii Voi. IU - V (2003-2004) 241
