Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 4-5. (2003-2004)
Ecologie şi ocrotirea naturii
este 98m deasupra nivelul mării. Temperatura medie anuală 9,8 C° Iar 20% din suprafaţa oraşului este acoperită de vegetaţie (parcuri, grădini, etc.). In jurul oraşului se găsesc terenuri agricole unde sunt cultivate grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, etc. Lângă aceste culturi se găsesc şi livezi şi păşuni. Pădurea cea mai apropiată e la o distanţă de 8 (Pădurea Mare), respectiv 9 km (Pădurea Noroieni). Deşi cultivarea se face pe târlele întinse, se găsesc în număr mari parcele mici, cu culturi amestecate, între care sunt porţiuni cu tufişuri şi anume: Prunus spinosa, Crataegus monogynia, Rosa canina, Rubus fruticosus. Ciuful de pădure iernează frecvent în oraşul-Satu Mare (Fazekas 1992, Ardelean 1998). Apar în număr mari în lunile septembrie-octombrie la periferia oraşului, dar chiar şi în centru. Materialul prelucrat provine de la un grup de 45-50 indivizi de A. otus care a iernat pe un brad {Picea abies) în grădina unei case din apropierea centrului. Recoltările ingluviilor s-au făcut în intervalul 26.10.1997 - 15.03.1998 şi 25.10.1998 - 15.03.1999 din două în două săptămâni, (cu 11 de ocazie pe o perioadă de iernare, ocazional 50 c’s ingluvii întregi, c alese randomizat). Prelucrarea ir gluviilor s-a făc it :t m-toda de înmuiere parţială (Schmidtl.967). Determinarea prăzilor am realizat-o lupă cranii, la mami are (U helya L 94), şi după humerus, tarsus şi tibie la păsări (Schmidt 1967, Újhelyi 1992), folosind stereomicroăcop şi şubler. Fiindcă separarea speciilor Apodemus flavicollis, A. microps şi A. sylvaticus pe baza oaselor este incertă, ele sunt discutate împreună ca Apodemus spp.Yba asemenea nu am separat subspeciile Mus musculus musculus şi M. ni spicilegus fiindcă arcul zygomatic în majoritatea craniilor au fost avariate. Datele meteorologice utilizate provin de la Staţia Meteorologică Satu Mare. Spectrul de hrană a durilor se caracterizează prin următoarele valori: P/I = numărol prazilor/numărul ingluviilor B/I = suma valoriilor de biomasă vie (Yalden 1985)/numărul ingluviilor Figurile, calculele statistice au fost executate cu ajutorul sistemelor de programe Excel 8.0 / Office '97 şi Statistica 5.1 fot Windows. Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele naturii Voi. IV - V (2003-2004) Rezultate Mărimile ingluv* lor (socotite după media a 100 bucăţi) au fost: lungime 44 mm, diametru 21mm, greutate uscată 2,46 g. Media prifz /ingluv e a fost, p/I = 2,345, iar media de biomasă/ingluvie B/I = 49,945. Din cele 1100 cjc ingluvi, (împreună cu cele analizate în cadrul prestudulor) am determinat 3083 de prăzi, din 17 de specii. Reprezenţa procentuală â speciilor arată tabela 1 Prima perioadă studiată s-a caracterizat printr-o iarnă uşoară cu o temperatură medie de 2,52 C°, umiditate relativă 83,33%, precipitaţie integrală 151,8 mm. In total au fost 12 zile cu strat de zăpadă coerentă (1 cm sau mai mare). Cantitatea maximă de zăpadă a fost măsurată în perioada 21.12.1997 - 04.01.1998 (7 zile s-a constatat straf: de zăpadă compact). Valoarea p/I a fost 2,27, iar B/I 52,03g. Fiind o iarnă njai aspră, în a doua perioadă s-a înregistrat o temperatură medie 1,9 C°, cu geruri şi ninsori frecvente, umiditate relativă 87 %, precipitaţie integrală 268,2 mm. Fiindcă zăpada a persistat, s-a constatat totodati trei perioade de două săptămâni în care a existat strat de zăpadă frecventă. Valoarea p/I calculată afost 2,42, iar B/I 47,85g. Discuţii Mărimile ingluviilor au fost potrivite celor descrise din centrul Europei (Schmidt 1967). Nici valorile p/I nu arată diferenţă semnificaţii ă faţă de datele publicate: Barbu & Korodi (1972) indică o medie de 2, 1, Schmidt (1967) 2, 06, Sánckor &,Simó'(1998) 2, 33, iar Sándor & Toncean (1993) 2, 58. Situaţia este asemănată în cazul valorilor B/I (Sándor & Simó: 52,56 din ingluvii recoltate în Cluj Napoca). Hrana cea mai importantă a ciorilor de pădure au fost Microtinaele reprezentate în teritoriul studiat de Ai. arvalic (fig. 1 şi 2). Acesta dorrjină atât în numărul indivizilor vânaţi, cât şi în privinţa biomasei consumată, fond c specie cu o greutate medie apropiată de 'greutatea prăzii ideale" (Marti 1976, Mikkola 1983, Sándor & Simo 998), ş. cu un habutat potrivit terenului de vânătoare a ciufilor (teren deschis). Procentul celorlaltor specii în hrană de oinde de numărul. MicrotmaAox vânate. 223
