Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 1. (2000)

Faună

1 Satu Mare - Studii şi comunicări | Voi. I - Ştiinţele naturii | pp. 220 - 238 | Mai 2000 |

ANSERIFORMELE DIN NV-UL ROMÂNIEI

Gavril Ardelean

Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad

Introducere

Lucrarea de faţă are posibilitatea, ca pe baza unei documentaţii de teren şi bibliografice temeinice, să ofere o imagine de ansamblu asupra Anseriformelor din NV-ul României şi să atenţioneze organele de decizie despre necesitatea de a proteja o serie de habitate care găzduiesc o avifaună preţioasă.

Cadrul natural

Zona cercetată cuprinde depresiunile Maramureş şi Oaş cu zonele montane care le înconjoară (în est) şi compartimentul nordic al Câmpiei Tisei (în vest), precum şi Platforma Someşeană (în sud). în această zonă se află râurile maramureşene (Vişeu, Iza, Mara, Săpânţa, tributare Tisei), precum şi cursurile inferioare ale Turului, Someşului, Crasnei şi Ierului. în vecinătatea acestor râuri sau la distanţe mai mari se află o serie de arii umede ce constituie biotopuri favorabile păsărilor acvatice (de baltă şi de mlaştină). Dintre acestea amintim: tinoavele din Munţii Oaş-Gutâi, zăvoiul Tisei şi Lacul Tepliţe, cursul inferior al Turului cu Lacul Călineşti-Oaş şi eleşteele de la Adrian şi Bereu, cursurile inferioare ale Someşului cu lacurile de la Apa şi Odoreu, ale Crasnei cu lacul de la Moftin şi mlaştinile eutrofe ale fostului lac Ecedea, precum şi cele din jurul oraşului Cărei, ale Ierului cu lacurile şi mlaştinile de la Andrid, Pârsul Nou, Sălacea, Otomani, Tarcea Săcueni (Lacul Vărgat). Aceste habitate umede au o vegetaţie abundentă specifică (trestiişuri, rogozuri, sălciişuri etc) şi oferă o bază trofică excelentă pentru păsările ihtiofage. De aceea, în aceste microhabitate s-au refugiat păsările acvatice de pe mari întinderi, care constituie o avifaună bogată, cu multe păsări rare pentru România (vezi harta nr. 1).

Istoricul cercetării avifaunei zonei

încă nu există o lucrare care să abordeze sub aspect ornitologic întreaga zonă cercetată de noi. Totuşi, au fost elaborate câteva lucrări care se referă la arii mai ample din această zonă, ca: "Monografia Maramureşului" de Szilágyi 1. (1876), "Fauna de vertebrate a Maramureşului" de G. Ardelean şi Béres 1. (2000), "Fauna judeţului Satu Mare" de G. Ardelean (1998) şi "Contribuţii la cunoaşterea unor aspecte ale fenologiei şi dinamicii păsărilor din judeţele Bihor şi Satu Mare" de A. Papadopol (1972).

Alte lucrări apărute se referă la arii şi domenii mai strict delimitate. Astfel, avifauna Maramureşului este cercetată de Al. Filipaşcu (1971) şi mai ales de Béres I. (1977, 1978, 1982, 1999) sau în colaborare cu Angela Petrescu (1997) ori cu G. Ardelean (1999). Avifauna Oaşului este investigată de G. Ardelean (1999a), a Turului de Fazekas L. (1996), iar a zonei Careiului de Hamvas I. şi Karácsonyi C. (1975, 1980). în sfârşit, avifauna văii Ierului şi a mlaştinii Otomani a fost atent cercetată de Kovats (1988), Poliş R., Béczy T., Jurcsäk T. (1969), iar a zonei Cărei - Valea lui Mihai de Andrássy E. (1923a, 1923b, 1923c, 1925, 1957).

220