Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 1. (2000)
Faună
rile, lipsa vegetaţiei, exploatarea, drenarea şi controlul scurgerilor s-a reflectat negativ în diversitatea malacofaunei acvatice. Astăzi, complexul este format din 11 eleştee. Moluştele acvatice prezintă aceleaşi caracteristici ca şi cele ale lacurilor din întreaga Câmpie a Transilvaniei: asociaţii slab închegate, diversitate scăzută, menţinerea a puţine specii pulmonate basomatofore euribionte şi dispariţia speciilor de prosobranchiate şi a pulmonatelor mai pretenţioase faţă de condiţiile de mediu. S-au identificat următoarele 10 specii: Physa acuta, Lymnaea stagnalis, Stagnicola palustris, Radix auricularia, Planorbis planorbis, Gyraulus albus, Planorbarius corneus, Succinea putris, Oxyloma elegáns şi Anodonta cygnaea. A dispărut singura specie de prosobranhiate identificată de A. Sárkány-Kiss (1988), anume Bithynia leachi. Concluzii Din rezultatele prezentate sintetic în tabelul 1 se constată că în lacurile investigate din Câmpia Transilvaniei actualmente există 12 specii de moluşte dulcicole, dintre care 2 reprezintă citări noi pentru zonă. 7 specii au dispărut iar alte 4 nu au fost regăsite, dar fiind posibile încă în zonă. Se constată dispariţia singurei specii de gastropode prosobranchiate precum şi a speciilor mai pretenţioase faţă de condiţiile de mediu, de pulmonate basomatofore. în toate aceste lacuri, prin amenajările piscicole şi lucrările hidrotehnice efectuate, comunităţile de moluşte acvatice se caracterizează printr-o structură pauperizată şi predominarea unui număr mic de pulmonate euriece. Acesta este un efect al modificării regimului hidrologic al lacurilor, al desecărilor periodice, îndiguirilor, reducerii vegetaţiei acvatice şi palustre şi al eutrofizării apei. Efectele menţionate ale transformării lacurilor şi bălţilor naturale în iazuri piscicole au fost constatate şi în multe alte cazuri în bazinele Mureşului, Oltului şi Crişurilor. Acest proces este corelat cu o gravă depreciere a biodiversităţii şi a stării naturale a ecosistemelor lacustre. Bibliografie Gâştescu, P., 1971 - Lacurile din România; Limnologie regională. Ed. Acad. R.S.R., 289 - 295 Grossu, AI. V., 1993 - The catalogue of the Molluscs from Romania. Trav. Mus. Hist, nat. “Grigore Antipa”, XXXIII, 291 -366 Sárkány-Kiss, A., 1983 - Note preliminare la cunoaşterea faunei de moluşte dulcicole a văii Mureşului între Tîrgu Mureş şi Arad. Marisia, 11-12 Stud.scient.nat. 121-123 Kiss-Székely, Z., Şt. Kohl, I. Kónya, A. Sárkány-Kiss, Z. Szombath, 1988 - Studiul complex al lacului Fărăgău. Ziridava, 17,323 - 325 Sárkány-Kiss, A., 1988 - Studiul populaţiilor şi asociaţiilor de moluşte acvatice din bazinul răului Mureş (Teză de Doctorat). Universitatea “Babeş-Boiyai” Cluj- Napoca Modifications of the Freshwater Mollusks ’ Communities Structure from the Transylvanian Plain Lakes, Influenced by the Human Impact (Summary) Since ancient times the humans have used the lakes from the Transylvanian Plain, for fishering, housework, water-meals and other purposes. In the past decades 145
