Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 1. (2000)
Faună
I Satu Mare -Studii şi comunicări | Voi. I - Ştiinţele naturii | pp. 141 - 146 | Mai 2000 | MODIFICĂRI ALE STRUCTURII COMUNITĂŢILOR DE MOLUŞTE ACVATICE ÎN LACURILE DIN CÂMPIA TRANSILVANIEI, SUB INFLUENŢA IMPACTULUI ANTROPIC Andrei Sárkány-Kiss*, loan Sîrbu** * Facultatea de Biologie-Geologie, Cluj-Napoca ** Facultatea de Ştiinţe, Sibiu Introducere In Câmpia Transilvaniei erau amintite în secolul al XIV-lea peste 1200 de lacuri, de origine atât naturală cât şi artificială. Cele mai multe au fost formate la origine prin alunecările de teren de pe versanţii despăduriţi ai dealurilor, care au creat baraje naturale pe fundul văilor. Analizele sporo-polinice efectuate în Lacul Suatu, Lacul Geaca de pe Fizeş şi la Zau de Câmpie, dovedesc că lacurile din Câmpia Transilvaniei s-au format în boreal-atlantic, acum circa 7000 - 8000 de ani (Săndulescu, Diaconeasa şi Beju, 1964; Găştescu, 1971). Acestea au fost din cele mai vechi timpuri amenajate în diferite scopuri. Activităţile pisciculturale din ultimele decenii au desăvârşit transformarea şi remodelarea habitatelor ancestrale, odată cu trecerea la exploatarea intensivă. Malacofauna acvatică a fost parţial studiată în ultimele decenii de A. Sárkány- Kiss, multe dintre aceste lacuri fiind tributare bazinului Mureş, din care autorul citat şi-a elaborat lucrarea de doctorat. Actualizarea informaţiilor s-a făcut în anul 1998, ca urmare a cercetării principalelor complexe lacustre din zonă, în cadrul unui proiect iniţiat de Institutul de Cercetare şi Proiectare "Delta Dunării" din Tulcea privind biodivcrsitatea şi starea actuală a zonelor umede din Transilvania. Studiul de faţă şi-a propus investigarea diversităţii actuale a malacofaunei dulcicole din diferitele zone ale Câmpiei Transilvaniei în scopul determinării modificărilor care s-au produs în ultimele decenii sub incidenţa activităţilor de amenajare piscicolă şi exploatare a acestor zone pentru diferite folosinţe. Material şi metodă Autorii au studiat în anul 1998 comunităţile de moluşte dulcicole în principalele lacuri de pe valea Fizeşului, Lacul Fărăgău şi iazurile din aval de acesta, eleşteele de la Cipău şi Iemut şi complexul de lacuri de la Zau de Câmpie în scopul determinării modificărilor survenite s-a realizat o sinteză a datelor bibliografice de specialitate, elaborate până în prezent. Moluştcle au fost colectate manual sau cu ajutorul unei drăgi târâtoare, plase şi site. din toate tipurile de habitate întâlnite (floră dură, vegetaţie subacvatică sau natantă, albie, maluri, canale adiacente sau emisari etc). Sinteza rezultatelor investigaţiilor este redată în tabelul 1. 141
