Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Evoluţia instituţiilor de credit din comitatul Sătmar, în epoca dualistă 91 Preocuparea Direcţiunii a constat în mărirea rezervelor institutului astfel încât acestea “crescând la suma de 10.000 fl.” la finele anului 1900 “asociaţiunea <Perşeiu> din Chiuzbaia lichidând-o să putem întemeia o societate practic cu un capital social de 40.000-45.000 coroane, constând din 2.000 acţiuni a 20 coroane”. In acest sens este împuternicită Direcţiunea institutului cu realizarea demersurilor necesare transformării institutului de credit cooperatist din Chiuzbaia într-o societate pe acţiuni146. în anul 1904, la propunerea lui Yasile Lucaciu, adunarea institutului votează achiziţionarea unui spaţiu în localitatea Baia Sprie cu o valoare de 3.200 k., plătibili în 20 de ani, spaţiu care să servească drept cancelarie parohială pentru preotul din localitate147. Adunarea generală ordinară din 17 februarie 1908148 hotărăşte numirea lui dr. Vasile Lucaciu ca preşedinte de onoare al institutului149. în anul 1912 dr. Teofil Dragoş şi Andrei Covaci, membri în Direcţiunea cooperativei, reiau ideea transformării acesteia într-o societate pe acţiuni. Ei propun, cu ocazia desfăşurării adunării generale ordinare din 4 martie, înfiinţarea unei bănci cu un capital social de 50.000-150.000 k., părţile sociale deţinute în cooperaţie urmând a fi transformate în acţiuni. Ţinându-se cont de progresele înregistrate în ultimii ani, adunarea aprobă această propunere150. Anul 1912 marchează izbucnirea unei puternice crize financiar economice, criză care a afectat şi activitatea acestui institut de credit. în adunarea generală ordinară din 26 februarie 1913151, preşedintele institutului Nicolae Lupan face o prezentare a acestei crize din cauza căreia, a “afacerilor financiare potrivnice”, a eşuat proiectul de transformare a cooperativei de credit într-o societate pe acţiuni cu un capital social de 50.000-150.000 k.152. în vederea atingerii scopurilor propuse, Cooperativa de credit din Chiuzbaia s-a preocupat de întărirea constantă a institutului prin atragerea depunerilor spre fructificare şi mărirea, în limitele prevederilor legale ale Statutelor, a rezervelor (vezi tabelul 16 )153. Depunerile spre fructificare vor avea o evoluţie pozitivă până în anul 1912. Criza din acest an şi izbucnirea războiului au afectat lichidităţile populaţiei şi drept urmare au fost resimţite şi de cooperativa din Chiuzbaia. Lipsa de produse alimentare din perioada războiului a dus la creşteri semnificative a preţurilor acestora pe piaţă, ţăranii încasând importante sume de bani. Aşa se explică revigorarea depunerilor începând cu anul 1916. Rezervele institutului depăşesc la un moment dat capitalul social, adică 20.300 k. Criza financiară şi economică a anilor 1912 / 1913 a împiedicat transformarea cooperativei de credit din Chiuzbaia intr-un institut de credit pe acţiuni, cu toate că rezultatele obţinute în ultimii ani şi evoluţia afacerilor ofereau la un moment dat premisele prielnice acestei transformări. De altfel, Direcţiunea Cooperativei de credit din Chiuzbaia s-a ghidat pe parcursul întregii perioade, după exemplul unor instituţii de credit similare. Este cunoscut de acum exemplul Cooperativei de credit “Perşeiul” din Seini, transformată în Banca “Sătmăreana”, precum şi transformarea Cooperativei de credit “Râureana” din Copalnic-Mănăştur. în vederea atingerii scopului propus la înfiinţare, “Perşeiul” din Chiuzbaia va acorda credite ipotecare şi credite personale pe obligaţiuni. Direcţiunea s-a arătat preocupată de acordarea creditelor personale pe obligaţiuni şi a creditelor ipotecare pentru populaţie. De la an la an sumele puse la dispoziţia populaţiei au crescut, mai puţin după anul 1910 şi în perioada războiului. în perioada premergătoare anului 1918, pe fondul crizelor traversate, Direcţiunea preferă plasarea banilor institutului în locuri sigure. Astfel, va deschide o serie de depozite la bănci mult mai puternice. Dacă în anul 1915, “Perşeiul” avea plasate peste 12.000 k., s-a ajuns ca la finele anului 1917 sumele aflate în depozitele altor bănci să se apropie de 65.000 k. (vezi tabelul 17 )154. Anul 1899 marchează debutul activităţii cooperatiste în mai multe localităţi din nord-vestul Transilvaniei. Astfel, Adunarea generală constituantă din 23 martie 1899 pune bazele Cooperativei de credit din Ambud (Ombod Községi Hitelszövetkezet)155. Marea majoritate a membrilor acestei cooperative aparţin populaţiei maghiare. Valoarea unei părţi sociale subscrise este de 25 fl., sumă achitabilă în rate egale de 10 cr. pe o perioadă de cinci ani. De asemenea, cu această ocazie se hotărăşte ca Direcţiunea cooperativei să aibă în componenţa sa 5 membri, aleşi pe o perioadă de trei ani, în timp ce Comitetul de revizie era format din 3 Ibidem, f.23-24. 147 Ibidem, f.37. 148 "Nagybánya" (Baia Mare), Baia Mare, nr. 5 din 30 ianuarie 1908, p.4. 149 A.N.-D.J.SM., fond Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos.3 / Chiuzbaia, f.119. 150 Ibidem, dos. 4 / Chiuzbaia, f. 32. 151 "Nagybánya" (Baia Mare), Baia Mare, nr. 6 din 6 februarie 1913, p.4. 152 A.N.-D.J.SM., fond Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos.4 / Chiuzbaia, f.51. 153 Ibidem, dos. 1 / Chiuzbaia, f. 23, f. 41, f. 51, f. 57, f. 70, f. 83, f. 96, f. 109; dos. 2 / Chiuzbaia, f. 16, f. 41, f. 67, f. 73, f. 98, f. 114, f. 132; dos. 3 / Chiuzbaia, f. 5, f. 32, f. 45, f. 80, f. 100, f. 106, f. 137, f. 148; dos. 4 / Chiuzbaia, f. 3, f. 29, f. 46, f. 73, f. 87, f. 105, f. 130, f. 146, f. 162. 154 Ibidem. 155 Ibidem, dos. 4 / Ambud, f. 1-3.
