Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
88 Sorin Vasile Hendea în localitatea Şomcuta Mare îşi începe activitatea începând cu anul 1900 Institutul de credit şi economii “Chiorana” S.A. cu un capital social de 100.000 k.m. Adunarea generală constituantă din 30 august 1900112 alege prima Direcţiune a “Chioranei” şi Comitetul de revizie113. Conform Statutelor adoptate în această adunare114, scopul noului institut de credit românesc este acela de “a deştepta şi desvolta spiritul de economie, a fructifica depuneri şi a procura tuturor claselor societăţii, dar mai ales poporului ţăran agricol, capitalele şi creditele necesare” (art. 2), obiectiv avut în vedere pe întregul parcurs al existenţei. Operaţiunile practicate de institut, conform aceloraşi Statute, urmau a fi: depozite spre fructificare, credite ipotecare, împrumuturi simple ţărăneşti şi pe obligaţiuni, credite cambiale, credite în cont curent cu acoperire ipotecară sau de altă natură, cumpărarea şi vinderea de efecte, schimbul de monede, mărfuri sau diverse produse, cumpărarea, vinderea sau arendarea de imobile sau intermedierea unor astfel de afaceri. “Chiorana” a practicat aproape toate aceste operaţiuni, reuşind într-un timp relativ scurt să-şi sporească profitul anual net şi să-şi dubleze capitalul social, acesta ajungând la 200.000 coroane în anul 1907115. Caracterul românesc al noului institut este subliniat în art. 4 din Statute, unde se arată că “limba de gestiune a societăţii este limba română”, însă cu menţiunea că “aceste statute, bilanţul şi procesele verbale ale adunărilor generale se compun şi se presentează în limba maghiară”116. De altfel, într-o adresă înaintată de Direcţiunea institutului Tribunalului Regesc Satu Mare la data de 3 iunie 1903, se reaminteşte forului regesc maghiar că “limba oficială utilizată de acest institut este limba română [...] cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a acţionarilor acestui institut cunosc doar limba română”117. S-a hotărât ca anunţurile “Chioranei” să fie făcute în ziaml “Chioarul” şi în “Revista Economică”. Adunarea generală ordinară din 19 martie 1907, la propunerea directorului executiv Nicolae Nylvan, a decis dublarea capitalului social la 200.000 k. Această majorare urma a se realiza prin emiterea a 1.000 acţiuni nominale noi cu valoare de 100 k. fiecare. Subscrierea noilor acţiuni urma să înceapă la 1 iunie 1907, ele putând fi achitate în două rate anuale118. De altfel, doi ani mai târziu, Direcţiunea aprecia că mărirea capitalului social şi a rezervelor institutului “deschide o nouă epocă în dezvoltarea acestuia”119. într-un bilanţ realizat de Direcţiunea institutului cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate se arată progresele înregistrate de acesta. Se apreciază că prin ridicarea capitalului social la 200.000 k. s-a reuşit “să scutim de orice fel de emoţii activitatea institutului şi pe stimaţii noştri acţionari”120. Anul 1913 marchează dispariţia din viaţă a două persoane importante din Direcţiunea “Chioranei”. Este vorba despre Demetriu Ciuta, cel care a slujit institutul în ultimii trei ani, apoi al lui loan Serbu “unul dintre fondatorii institutului, îndeplinind din acel moment funcţia de vicepreşedinte”121. Cea mai grea lovitură o va primi însă “Chiorana” un an mai târziu, odată cu trecerea în nefiinţă a celui care a fost “întemeietorul şi directorul executiv” al institutului, Nicolae Nylvan122. Dispariţia ultimului, precum şi izbucnirea primei conflagraţii mondiale au afectat la modul foarte serios afacerile şi profitul înregistrat de “Chiorana” S.A. din Şomcuta Mare. De asemenea, anul 1919 marchează decesul a trei personalităţi ale institutului: George Pop de Băseşti, preşedintele acestuia; Andrei Cosma şi Izidor B. Hangea, membrii în Direcţiune, cu merite deosebite “atât ca fondatori cât şi ca susţinători ai institutului nostru”123. încă din momentul înfiinţării “Chioranei”, Direcţiunea acesteia s-a arătat preocupată de consolidarea institutului prin mărirea constantă a rezervelor acestuia. Profitul net înregistrat de “Chiorana” atinge valoarea maximă în anul 1912. Criza financiară va afecta totuşi evoluţiile pozitive de până acum ale institutului, facându-se resimţite şi în profiturile obţinute. Chiar şi în perioadele de criză institutul va continua să-şi mărească rezervele, atingând un maxim al acestora în anul 1918, 150.000 k (vezi tabelul 12 )124. Principalele operaţiuni practicate au fost creditele cambiale, ipotecare şi pe obligaţiuni. 1.1 Huszár Antal, A magyarországi románok. Bizalmas használatra (Românii din Ungaria. De uz secret), 1907, p. 862-863. 1.2 A.N.-D.J.SM., fond Tribunalul Satu Man. Dosare defirme, dos. 23 / Şomcuta Mare, f. 11-15. 1.3 Direcţiunea: George Pop de Băseşu, preşedinte; Nicolae Nylvan, director executiv; Andrei Cosma; loan Serbu, vicar grcco-catolic din Şomcuta Mare; loan Nistor; Gavril Barbul, proprietar; Izidor B. Hangea, preot greco-catolic; loan Andreica, preot greco-catolic; Gavril Dragoş, proprietar şi Teodor Blaga, învăţător în Şomcuta Mare. Comitetul de revizie: Dr. Teofil Dragoş; Dr. Vasile Gyurka, Lucian Demetriu, loan Gheţie şi loan Pop. 1.4 A.N.-D.J.SM., fond Tribunalul Satu Mare. Dosare de firme, dos. 23 / Şomcuta Mare, f. 16-27. 115 Idem, fond: Tribunalul Satu Mare. Registrul firmelor sociale, S II, f. 176. 1.6 A.N.-D.J.SM., fond Tribunalul Satu Mare. Dosare de firme, dos. 23 / Şomcuta Mare, f. 16. 1.7 Ibidem, dos. 24 / Şomcuta Mare, f. 10-11. 1.8 Ibidem, dos. 25 / Şomcuta Mare, f. 5. 119 Ibidem, f. 58. 120 Ibidem, f. 72. 121 Ibidem, f. 124. 122 Ibidem, dos. 26 / Şomcuta Marc, f. 7-8. 123 Ibidem, f. 64. 124 Ibidem, dos. 23 /Şomcuta Mare, f. 48, f. 59; dos. 24/Şomcuta Mare, f. 23, f. 30, f. 90, f. 129; dos. 25/ Şomcuta Marc, f. 37, f. 45, f. 57, f. 70, f. 87v, f. 116, f. 133; dos. 26/Şomcuta Mare, f. 18, f. 32, f. 37, f. 56.
