Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Evoluţia instituţiilor de credit din comitatul Sătmar, în epoca dualistă 81 500 acţiuni nominale cu o valoare de 200 fl. fiecare. Potrivit “Prospectului” din 1 iulie 189139, în momentul subscrierii urmează a se achita 10% din valoarea acţiunilor, până în momentul desfăşurării Adunării generale constituante încă 10%, restul achitându-se în rate lunare până la finele anului în curs. Conform recensământului realizat în anul 1880 de autorităţile maghiare, oraşul Cărei (Nagykároly) avea o populaţia de 12.523 locuitori, din care 337 români, 11.585 maghiari, 140 germani, restul aparţinând altor etnii40. Aşa se explică faptul că toate instituţiile de credit înfiinţate până la anul 1918 în localitatea Cărei, al doilea oraş ca mărime şi importanţă pe raza comitatelor Sătmar şi Maramureş, au aparţinut populaţiei maghiare şi evreieşti. Iniţiatorii “Prospectului” din 1 iulie 1891 îşi rezervă dreptul de a face parte din prima conducere a băncii41. Realizând o scurtă analiză a listelor de subscriere constatăm că marea majoritate a acţionarilor sunt din oraşul Cărei; predomină în mod covârşitor elementul maghiar şi evreiesc; cele mai multe acţiuni fiind subscrise de Kaufmann Márton, Kaufmann Ignátz, Schillerwein Dóz sa şi Adam Mór, fiecare cu câte 30 de acţiuni nominale42. Din Procesul verbal al adunării generale constituante43 din 8 septembrie 1891, rezultă faptul că aici s-a validat conducerea noului institut, subscrierea acţiunilor a decurs conform “Prospectului”, în final fiind dezbătute şi aprobate de adunare Statutele institutului de credit careian44. Conform art. 1 din aceste Statute, scopul institutului este acceptarea depunerilor de la populaţie, fructificarea acestora în afaceri rentabile; acordarea de credite pentru comerţ, industrie şi agricultură, atât pe raza oraşului Cărei cât şi în zonele din preajma acestuia. Prima mărire de capital se produce relativ repede de la înfiinţarea băncii. In adunarea generală extraordinară din 22 septembrie 1895 are loc dublarea capitalului la 200.000 fl. (400.000 k) prin emiterea a 500 acţiuni nominale noi cu valoare de 200 fl./acţiune45. Acestea au fost subscrise în special de vechii acţionari ai institutului, ele urmând a fi achitate până în luna octombrie a anului 189646. Evoluţiile spectaculoase înregistrate de institut în perioada imediat următoare au permis Direcţiunii urcarea capitalului social al băncii în două etape succesive. Astfel, adunarea generală extraordinară din 4 noiembrie 1906 a hotărât mărirea capitalului de la 400.000 k la 600.000 k. Această creştere de capital s-a realizat printr-o nouă emisiune de 500 acţiuni nominale cu o valoare de 400 k. / acţiune47. Dublarea capitalului băncii la 1.200.000 k. a fost hotărâtă în adunarea generală extraordinară din 20 septembrie 1911. De această dată au fost emise 1.500 acţiuni nominale cu o valoare de 400 k. / acţiune48. Din păcate în anii de criză ai războiului mondial, conducerea băncii este nevoită să micşoreze capitalul social în vederea măririi fondului de rezervă. In adunarea generală extraordinară din 11 iulie 1917 s-a hotărât micşorarea capitalului de la 1.200.000 k. la 600.000 k. Scăderea s-a realizat prin transformarea acţiunilor nominale cu valoare de 400 k. / acţiune în acţiuni nominale cu valoare înjumătăţită. Diferenţa de 600.000 k. a fost ataşată la fondul de rezervă al institutului49. Această decizie a fost făcută publică prin intermediul presei centrale50. Anii 1899-1900 marchează transformări importante la nivelul conducerii institutului. Decesul preşedintelui Kovács József, unul dintre “cei mai febrili întemeietori ai institutului nostra”51, îl aduce în fruntea băncii pe fostul vicepreşedinte Berger Armin, proprietar de terenuri în Cărei52. Tot cu ocazia desfăşurării adunării generale ordinare din 18 februarie 1900 este acceptată demisia, pe motive de bătrâneţe şi sănătate, directorilor executivi Kaufmann Márton şi Kaufmann Ignátz. După ce adunarea generală extraordinară din 10 decembrie 189953 hotărâse desfiinţarea unuia din cele două posturi de director executiv, această funcţie îi va reveni lui Kaufmann Jenő. 39 Ibidem, dos. 467 / Carei, f. 1-6. 40 Recensământul din 1880. Transilvania, p. 274-275. 41 Avocatul Kovács Iózscf din Cărei este numit preşedintele institutului; directori executivi fiind, de asemenea numiţi, Kaufmann Márton, proprietar de terenuri în Cărei şi Kaufmann Ignátz, mare comerciant în Cărei. Membrii în Direcţiune sunt: dr. Adler Adolf, avocat în Carei; Berger Armin, proprietar de terenuri în Carei; Burger Armin, agricultor în Cărei; dr. Csukor Lajos, medic în Carei; Kaufmann Adolf, comerciant în Cărei; Pazuchanics Ignaţiu, preot gr.-cat. şi proprietar de terenuri în Cărei; dr. Szarka Adolf, medic în Cărei. 42 A.N.-D.J.SM.,yőW Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos. 467 / Cărei, f. 1 — 6. 43 Ibidem, f. 15-18. 44 Ibidem, f. 19-30. 43 Ibidem, f. 180-183. * Ibidem, f. 204-208. 47 Ibidem, dos. 469 / Cărei, f. 119. 48 Ibidem, f. 156. 49 ibidem, dos. 470 / Cărei, f. 108-109. 5(1 “Budapesti Közlöny” (Informaţia de Budapesta), Budapesta, nr. 212 din 14 septembrie 1917, p. 6 51 A.N.-D.J.SM.,yö/ft/ Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos. 468 / Cărei, f. 128. 52 Ibidem, dos. 469 / Cărei, f. 23. 53 Ibidem, dos. 468 / Cărei, f. 127-131.
