Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)

A. Istorie

Evoluţia instituţiilor de credit din comitatul Sătmar, în epoca dualistă

Sonn Vasile Hendea

Un capitol important al istoriei noastre naţionale, cu precădere al istoriei moderne şi contemporane, îl reprezintă activitatea sistemului de credit, bănci şi cooperative de credit. întemeierea, organizarea, dezvoltarea şi funcţionarea instituţiilor de credit în spaţiul transilvan a fost unul din simptomele cele mai concludente “ale apariţiei şi dezvoltării economiei de piaţă capitaliste”1. Tocmai de aceea, pornind de la aceste realităţi, considerăm că studierea vieţii financiar — bancare trebuie să aibă în vedere, deopotrivă, “activitatea concretă a băncilor cât şi contribuţia personală pe care conducătorii şi funcţionarii acestora, teoreticieni sau practicieni, au adus-o în perfecţionarea mecanismului bancar”2.

începând cu a doua jumătate a secolului al XIX—lea, intelectualitatea românească din Transilvania se va implica tot mai mult în procesul de înfiinţare şi apoi de consolidare a primelor instituţii de credit româneşti în această provincie. Iniţiativa sus menţionată se va concretiza în anul 1871 odată cu înfiinţarea la Sibiu a Băncii “Albina”, prima instituţie financiar-bancară românească din întreaga Transilvanie. întemeierea Băncii “Albina” la Sibiu, cea care va domina până la 1918, prin puterea sa economică, lumea financiar-bancară naţională, s-a înfăptuit destul de târziu, în comparaţie cu încercările reuşite ale saşilor la Braşov, în 1839 şi apoi la Sibiu în 1841, sau ale maghiarilor la Arad în 1840 şi Târgu Secuiesc în 18553.

Cercetările noastre, cu privire la studiul sistemului de credit bancar şi cooperatist din Sătmar şi Maramureş de până la anul 1918, se bazează, în lipsa unor lucrări edite de specialitate, în primul rând pe materialele arhivistice bine reprezentate, anuare şi reviste economice, presa perioadei avute în vedere, studii şi articole, precum şi unele lucrări cu caracter general. Fondurile şi colecţiile arhivistice depistate şi, în acelaşi timp, accesibile cercetării noastre, scot în evidenţă, din păcate, doar unele aspecte cu privire la înfiinţarea şi activitatea sistemului financiar — bancar din nord — vestul Transilvaniei. Informaţiile se referă la adunările generale ordinare şi extraordinare ale instituţiilor de credit, liste ale acţionarilor, statute şi bilanţuri anuale etc.

Dintre sursele arhivistice, indispensabile cercetării prezente, ne-am axat pentru început asupra celor mai importante. Direcţia Judeţeană Satu Mare a Arhivelor Naţionale este deţinătoarea unui extrem de valoros fond arhivistic, Tribunalul Satu Mare, seria Dosare de firme şi seria Registre de firme. în cadrul acestui fond arhivistic se regăsesc informaţii relevante cu privire la înfiinţarea băncilor şi cooperativelor de credit sătmărene, acţionarii şi clienţii acestora, activitatea desfăşurată de ele din momentul înfiinţării lor. Informaţiile oferite de acest fond ne permit creionarea activităţii instituţiilor de credit sătmărene în termeni mai “seci”, lipsa unor informaţii detailate, mai “picante”, facându-se resimţită pe parcursul acestei lucrări.

Direcţia Judeţeană Maramureş a Arhivelor Naţionale deţine, la rândul ei, informaţii deosebit de utile cu privire la această problematică. Cele mai importante fonduri şi colecţii arhivistice studiate până în prezent sunt Colecţia de documente, fond Banca de credit “Râureana” din Copalnic-Mănăştur, fond Primăria oraşului Baia Mare, Acte prezidenţiale, fond Banca “Perşeiul” din Chiuzbaia. Valorificarea informaţiilor deţinute până în prezent a reprezentat o prioritate în elaborarea acestui studiu. Odată cu adâncirea cercetării prezente ne propunem să valorificăm eventualele noi surse arhivistice pe care le-am mai putea depista în viitor. La fel ca în întreaga Transilvanie, şi în comitatele Sătmar şi Maramureş primele instituţii de credit înfiinţate au aparţinut populaţiei maghiare. Aceasta cu atât mai mult cu cât şi după 1850 elita românească din nord-vestul Transilvaniei era compusă din intelectuali, funcţionari ai statului, bisericii sau şcolii, mai puţin din elemente ale burgheziei economice4.

Un puternic centru al românismului din nord-vest s-a dovedit a fi Chioarul, cu centrul său istoric Şomcuta Mare. în anul 1880 această localitate avea o populaţie de 1873 locuitori, din care 1260 erau români şi

1 Vasilc Dobrescu, Sistemul de credit românesc din Transilvania (1872-1918), Ed. Univ. “Petru Maior”, Târgu Mureş, 1999, p. 9.

2 Mihai D. Drecin, Banca Albina din Sibiu — instituţie naţională a românilor transilvăneni (1871 -1918), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 5.

3 Mihai D. Drecin, Vasile Dobrescu, Consideraţii asupra sistemuluifinandar-bancar românesc din Transilvania (1867-1918), în “Istorie financiar-bancară. Studii asupra băncilor din Austro-Ungaria (1867-1918)”, voi. II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 43.

4 Sorin Vasile Hendea, începuturile apariţiei cooperativelor ţi băndlor de credit în comitatele Sătmar ţi Maramureţ (a doua jumătate a secolului al XIX-lea —începutul secolului alXX-lea), referat, Oradea, 2002 (în manuscris dactilografiat).

Satu Mare - Studii şi comunicări (Seria II Istorie-Etnografie-Artă), nr. XVII - XXI, 2000-2004