Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Deviaţii comportamentale ale familiei din Ţara Oaşului, în secolul XIX 69 oficiale numeau “morala publică”. Colectivitatea se arata scandalizată de încălcarea bunelor obiceiuri, întotdeauna s-au găsit destui care să ia atitudine şi să corecteze viaţa altora. Părinţii, vecinii, rudele, consătenii, devin martorii chemaţi în instanţe. Ei se prezentau nu numai pentru că erau siliţi de lege, ci mai ales pentru că aveau păreri. în funcţie de statutul indivizilor, concubinajul se năştea între tinerii căsătoriţi sau între indivizi ce îşi abandonează familia. Aşa cum se constată din studiul situaţiei din Ţara Oaşului, faptul este însă valabil pentru întreaga Transilvanie, cea mai mare pondere a celor care trăiesc în concubinaj o au văduvele. Bărbaţii aflaţi în postura de văduvi şi care să trăiască în concubinaj nu sunt în număr mare şi acesta datorită faptului că societatea aproba cu mai multă toleranţă recăsătoria bărbaţilor, manifestând rezerve în legătură cu recăsătorirea văduvelor. Se poate constata astfel statutul inferior al femeilor în cadrul comunităţii. Acestea, din motive obiective (întreţinerea copiilor orfani, nevoia lucrării pământului şi a îngrijirii gospodăriei etc.), acceptau ca soluţii de compromis concubinajul pentru a asigura continuitatea funcţiilor familiei. Condiţiile materiale din satul transilvănean au suferit schimbări la mijlocul secolului XIX, în urma desfiinţării relaţiilor feudale, ceea ce au influenţat statutul întemeierii familiei, relaţiile familiale. Modernizarea societăţii transilvănene, în a doua jumătate a secolului XIX, ,a însemnat şi modificarea comportamentului demografic din mediul rural: introducerea controlului naşterilor, creşterea ilegitimităţii, înmulţirea divorţurilor, concubinajul, etc. Registrele parohiale din zona Oaşului oglindesc aceste modificări, însemnările pe care le conţin fiind imagini ale realităţilor din cadrul comunităţii. Abstract The parish registers shows us the modifications which came with the XIX-th century. The priests’ notes contain images of the society. The numerous cases of illegal children are the result of the diminution of morality in society and of modifications of conception which are brought of revolution of 1848. The rural community doesn’t contain big numbers of illegal children as compared to towns, but we may not exclude this factfrom villages. The people of this space could have a strict control over the life of the person, could impose rules of the behaviour. This behaviour devoatoin are connected with the conflict between desireand customs. Applying the M. Fleury and L. Henry’s methodology for the parish registers from Calinesti, Varna, for 1854- 1904 period we can identify a few behavior aspects which put the people of these villages in order with anther romanian villages from this region orfrom anther ethnic-demographic spaces. There are a few particular things about birth, marriage and decease, because they are connected with the local tradition, with the urban influence and with the social modernisation. Bibliografie Andron, Ioniţă, Racşa, vatră de neam românesc, Teagănulşi scutulfamiliei mele, Ed. Gutinul, Baia Mare, 1996. Bolovan, loan, Consideraţii istorice şi statistice privind căsătoria în Transilvania între 1851-1918, în Revista Bistriţei, XII-XIII, 1998-1999, p. 45-53. Bolovan, Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania, Ed. Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 1999. Bolovan, Sorina Paula, Consideraţii istorice şi istoriograflceprivind demografia istorică, în Revista Bistriţei, XII-XIII, 1998-1999, p. 35-45. Bolovan, loan; Bolovan, Sorina Paula; Manuilă, Sabin, Istorie şi demografie. Studii privind societatea românească între sec. XVI-XIX, Cluj-Napoca, 1995. Borovszky, Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Szatmár vármegye, Budapesta, f.a. Crăciun, Maria; Ghitta, Ovidiu, Church and Society, European Studies Fundaţion Publshing House, Cluj-Napoca, 1998.
