Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
218 Andrea Bertici despre populaţia din Transilvania, la Facultatea de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii din Oradea, sub coordonarea profesorului loan Horga. Din partea maghiară, amintim pe cercetătorul Thirring Lajos. El, ocupându-se de evoluţia populaţiei din Ungaria, a adus valorase contribuţii, şi în domeniul metodologiei4. In ceea ce priveşte cercetarea populaţiei din Transilvania, structura etno-confesională, mobilitatea, migraţia, urbanizarea, deosebit de semnificative sunt lucrările lui Varga E. Árpád5. Cercetarea populaţiei pe micro-zone, este foarte importantă, în special în cazul Plasei Cărei, semnificativă atât din punct de vedere al diversităţii etno-confesionale, a aşezării geo-politice, precum şi din cauza faptului că, o parte din ea aparţine subzonei etnografice a Bălţii Ecsed6, în care viaţa locuitorilor a fost diferită faţă de celelate subzone ale Comitatului Satu Mare. Prin această cercetare, s-a studiat evoluţia etnoconfesională şi economico-socială a populaţiei din localităţile Plasei Cărei, din perspectiva recensămintelor, care au avut loc în perioade semnificative, caracterizate de mari schimbări politice şi social-economice. Conform definiţiei lui Shryock (1971)7, recensământul este înţeles de către naţiuni, ca un întreg procesul de adunare, pregătire şi publicare a datelor demografice, economice şi sociale dintr-o anumită perioadă, referitoare la toate persoanele dintr-o ţară sau dintr-un teritoriu bine definit. Recensământul este întocmit de instituţia statală, de aceea Josef Wolf ne atrage atenţia, că pentru aprecierea acestuia, sunt de neglijat, scopurile politice care stau la baza conceperii lor8. Cercetând recensămintele, considerăm important reflectarea asupra problemei credibilităţii datelor, precum şi asupra mărimii şi împărţirii teritoriale ale etniilor. In ceea ce priveşte credibilitatea datelor din recensăminte, G. Brunner se îndoieşte de punctualitatea acestora, considerând recensământul un instrument nepotrivit pentru surprinderea identităţii naţionale a populaţiei, punând în evidenţă conştiinţa de grup diferit format şi politic influenţat9. Examinarea credibilităţii presupune analiza anumitor indicatori cum sunt: perioada istorică, scopul întocmirii, de către cine a fost realizat, ce fel de criterii s-au folosit pentru surprinderea naţionalităţilor, ce fel de metodologie s-a aplicat atât în cursul conceperii şi aplicării chestionarelor, precum şi în procesul de prelucrare a datelor. Astfel, primul set de întrebări, la care cercetarea de faţă caută răspunsuri este: în ce măsură au fost influenţate rezultatele recensămintelor referitoare la identitatea naţională de către cele două criterii: limba maternă respectiv naţionalitatea, ce impact a avut puterea statală asupra declarării apartenenţei lingvistice / naţionale a indivizilor? Nu putem însă studia evoluţia populaţiei din nord-vestul judeţului, fără să reflectăm asupra evenimentelor istorice care au marcat această zonă, şi să analizăm repercursiunile schimbărilor de putere, în structura etno-confesională a localităţilor din Plasa Cărei. începând de la Trianon (1920), Plasa Cărei trece prin numeroase schimbări teritorial-administrative, care în mare măsură au afectat populaţia. Dacă în anul 1848, în Comitatul Satu Mare se introduce sistemul autonom al judeţelor, prin legea XVI, datorită constituirii Statului Dualist Austro-Ungar (în anul 1867), în anul 1886, are loc organizarea definitivă a administraţiei10. Localtăţile rurale sunt împărţite în comune mari, care includ una sau mai multe sate şi comune mici alcătuite dintr-un singur sat. Atât comunele mari, cât şi comunele mici au organizaţie comunală, prin care înţelegem: consiliu propriu, judecătorie proprie, etc. în ceea ce priveşte Plasa Cărei, prima sa organizare ca plasă datează din 1 octombrie 1877, prin Regulamentul de Organizare al Judeţului Satu Mare, întocmit şi votat de Adunarea Generală a Congregaţiei Judeţului Satu Mare. După Primul Război Mondial, prin tratatul de la Trianon, din vechiul teritoriu al plasei s-au tăiat comunele Mérk, Válfaj şi Penészlek. De asemenea, s-au tăiat următoarele teritorii: din comuna Sanislău 4.643 jug. cat., din comuna Ciunteşti 596 jug. cat, din Foieni 257 jug. cat., din Berveni 958 jug. cat. S-au ataşat României, la teritoriul comunei Urziceni, 35 jug. cat.11. între 1920-1926, judeţul Satu Mare a cuprins 220 de comune care au fost grupate în 8 plase: Ardud, Baia-Mare, Careii-Mari, Oaşiu, Sătmar, Seini, Şomcuta-Mare, Ugocea, 3 oraşe cu consiliu: Baia-Mare, Baia-Sprie, Careii-Mari şi un oraş cu municipiu: Satu Mare. în urma legii pentru unificarea administrativă din anul 1926, Plasa Cărei se trece la 4 Thirring Lajos, op. át, p. 222. 5 Varga E. Árpád, Fejesetek a jelenkori Erdély népesedéstörténetéből, ed. Püski, Budapest, 1998. 6 Farkas József identifică următoarele subzone etnografice din Comitatul Sătmar: Paládok, Szatmári-Tiszahát, Szatmári- Erdőhát, Szamoshát, Ecsedi-láp vidéke, Farkas József, Fejesetek Ecsedi-láp gazdálkodásába^, Debrecen, 1982, p. 7. 7 J ürgén Băhr, op. át., p. 21. 8 Josef Wolf, Deutsche Minderheiten in Südosteuropa im Umbruch, Die Volkszählungen 1990-1992, p. 26. 9 Jürgen Bähr, op. át., p. 25. 10 loan German, Plasa Card, judeţul Sălaj, ed. Librăria şi tipografia Cultura, Societate Cooperativă Cărei, 1938, p. 7. 11 Ibidem, p. 11.
