Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
190 Gheorghe Haiduc Mulţi localnici deplângeau situaţia Băilor Valea Măriei, multora nu le venea să creadă că războiul a putut aduce asemenea schimbări şi distrugeri pe locurile lor natale. O perioadă îndelungată nu s-a mai consumat borcut de către populaţie, considerat fiind infestat, fapt dovedit apoi de către organele de sănătate ale raionului Negreşti. Apoi, prin anul 1954-1955, câţiva bărbaţi din satul Tur au trecut la curăţirea şi dezinfectarea izvorului găsit primul în dreapta drumului. Vestea s-a extins repede, apoi rând pe rând, numărul celor care purtau apa pentru consum s-a înmulţit continuu, mai ales duminica începeau să vină grupuri de tineri, apoi vârstnici, la "Vale" să-şi petreacă timpul liber la iarbă verde. In asemenea condiţii, atât Cooperativa de Consum din Vama, cât şi cea din Negreşti veneau cu tarabe care aduceau alimente şi băutură, nelipsind preparatele din carne pregătite pe loc, precum şi ceteraşii din Vama, Negreşti şi Tur şi se încingea câte o veselie de pomină. Acel mod de distracţie şi voie bună a durat până în 1970-1971, când s-a pus în funcţiune prima cabană a O.J.T.-ului, fapt ce a adus mari schimbări în concepţia populaţiei, care s-a acomodat uşor cu regimul de restaurant, unde, cu bani puţini, îşi permiteau să servească în mod civilizat şi comod, la masă, preparatele ce intrau în meniul localului. 9. Refacerea parţială a Staţiunii Valea Măriei, prin construirea a 3 cabane turistice Cabana O.J.T. din Vama (flg. 19). Construirea acestei clădiri a început în anul 1969, la impulsul primului secretar de partid, Iosif Uglar, care a îndrăgit mult aceste locuri şi care a făcut posibilă crearea multor cabane şi locuri de agrement în judeţul Satu Mare. Aşa s-a ajuns ca şi aici, la Vama-Valea Măriei, să se asigure o investiţie de 2.500.000 lei, să se construiască o cabană turistică, găsindu-i-se locul potrivit pe unul din vechile amplasamente, care au existat în vechea staţiune, înainte de război. In componenţa cabanei sunt 15 camere pentm turişti şi 2 camere de serviciu. Toate încăperile sunt bine dotate cu mobilierul necesar şi pentru găzduirea hotelieră erau 45 paturi care asigurau cazarea pentru aproximativ 2000 de turişti pe an. Insă fluxul zilnic al turiştilor în trecere, în medie se ridica la cca. 400-500 de persoane. In general, veniturile anuale se ridicau la 2.500.000-2.600.000 lei. In afară de turism, aici se organizau nunţi, botezuri, revelioane, conferinţe, simpozioane etc., realizări care se includeau în cifrele de mai sus. Toate categoriile de persoane care se abăteau pe aici erau mulţumite nu numai de condiţiile de cazare dar şi de bucatele gătite aici, mai ales gustoasele şniţele "Palermo" şi "Cotletul de Vale". Aici munceau 14 angajaţi, printre care se aflau şi şeful de unitate, barmana şi receptionéra. Pentru a asigura o bucătărie cât mai bogată în sortimente, cabana avea şi gospodărie anexă formată din ferma de porci, cea de păsări, iar vara mai deţinea şi vaci cu lapte. Toate acestea se realizau printr-o bună gospodărire a cabanierului Vasile Pomnean şi soţia acestuia, Doina, care aşa cum spune o zicală şi-au sfinţit locul, în cei 22 de ani cât au lucrat aici şi au administrat cabana O.J.T. Valea Măriei din Vama. In anul 1992, cabana a fost pusă la licitaţie şi, prin nişte manevre ale fostului director judeţean, au ajuns patronii (proprietarii) acesteia fraţii Creştin din satul Trip. Omul cu vechime şi iniţiat în administrarea cabanei a fost eliminat de la licitaţie. Fraţii Creştin, după un an de activitate, au constatat că administrarea cabanei în scop turistic nu este rentabilă şi au închis-o. In prezent, este în grija unui paznic şi nu se ştie pentru cât timp această cabană va rămâne închisă24. Cabana Teilor (flg. 20) este aşezată în minunata pădure din Valea Măriei. Construcţia a fost începută în anul 1972 şi a fost dată în folosinţă la data de 22 august 1973. Clădirea este executată în stil modern şi este foarte bine întreţinută. Spaţiile de cazare cuprind 5 camere, înzestrate cu mobilier; pentru cazare are 18 paturi, precum şi un frumos restaurant cu 50 locuri pentru servirea mesei. Costurile construcţiei au fost de 1.600.000 lei iar fondurile au fost asigurate de către proprietarul cabanei, Cooperativa de Consum “Independenţa” Negreşti-Oaş25. De la inaugurare şi până în anul 1989, această unitate turistică a funcţionat cu mare succes, realizând un venit anual de cca. 3.600.000 lei pe an. Veniturile se datorau fluxului mare de turişti care o vizitau, aproximativ 2.500-3.000 pe an. Mulţi dintre aceştia erau atraşi de frumuseţea naturii, de aerul curat şi liniştea care domneau aici. Dealtfel, i se spunea "Cabana Teilor", pentm că a fost construită pe vatra unei alte vechi cabane, la care duce o alee mărginită de tei, aceştia menţinându-se în viaţă încă din perioada vechii staţiuni. Deşi cabana se găseşte la o distanţă mai mare de izvoarele cu "borcut", totuşi cei cazaţi aici beneficiază lesnicios şi de cura de ape minerale. 24 Informatorii au fost chiar cabanierul Vasile Pomnean (n. 1944), str. Principală nr. 646, în Vama, şi soţia acestuia, Doina (n. 1946); ambii au gestionat activitatea Cabanei între anii 1970-1992. 25 Menţionăm că datele despre cabană nc-au fost furnizate de către preşedintele Cooperativei de Consum “Independenţa”, d-nul Dumitru Dragoş, căruia îi mulţumim şi pe această calc pentru informaţiile oferite.
