Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 17-21/1. (2000-2004)
Necrolog
Necrolog probleme încă nesoluţionate (bibliografie, nr. 3, 6, 13, 14, 19, 22, 24, 40); de altfel, teza de doctorat, nefinalizată, se referea tocmai la o astfel de temă. O aplecare aparte a fost aceea pentru studiul descoperirilor monetare cunoscute în zonă (din epoca Laténe, romană şi nu numai); un studiu publicat încă în 1969 este frecvent citat şi astăzi în literatura de specialitate (bibliografie, nr. 1, 4, 5, 7, 9,10,18,20, 28, 34, 37). Nu i-au fost străine materialele arheologice medievale timpurii, publicând complexe arheologice şi artefacte din această vreme, scoase la lumină în urma săpăturilor de la Lazuri şi Săcăşeni, iar orizontul slav timpuriu din aşezarea de la Lazuri a fost corect plasat cronologic (sec. VI—VII p.Chr.) încă de la începutul investigaţiilor de acolo (bibliografia, nr. 16, 25). Unele dintre primele cercetări în fortificaţiile medievale din nord-vest aparţin lui Gheorghe Lazin, referindu-mă la săpăturile de la Crucişor şi Tămăşeni (jud. Satu Mare), din păcate rezultatele nefiind publicate. Pasiunea pentru cercetarea arheologică, în complexitatea ei, o ilustrează şi faptul că era un foarte bun cunoscător al diverselor microzone ale judeţului Satu Mare, construindu-şi relaţii în diversele locuri. Astfel se explică de ce a avut posibilitatea să semnaleze numeroase descoperiri întâmplătoare, din diverse perioade (inclusiv preistorice, bibliografia nr. 30, 31, 33). Prin aceste descoperiri şi mai ales ca urmare a cercetărilor întreprinse la suprafaţa solului, a contribuit în măsură importantă la îmbogăţirea repertoriului arheologic al judeţului, fiind de subliniat, în acest sens, faptul că a fost cel dintâi care a alcătuit şi publicat un catalog al descoperirilor cunoscute din a doua jumătate a mileniului I p.Chr. (bibliografie, nr. 25). Nu a neglijat sarcinile care îi reveneau în calitate de muzeograf, realizând numeroase expoziţii temporare, cum au fost cele dedicate „Mileniului sătmărean — 1972”, aniversării a „2050 de la crearea statului dac” (1980) sau expoziţia de bază a Muzeului Judeţean Satu Mare (1988—1990) şi a celui din Tăşnad (1977). Pe parcursul anilor de activitate a participat la numeroase manifestări ştiinţifice de specialitate, comunicând rezultatele propriilor cercetări şi atrăgând atenţia asupra unei zone relativ neglijate, însă din multe puncte de vedere importantă pe parcursul diferitelor perioade ale istoriei străvechi şi vechi. în ultimii ani a colaborat la ziarele „Informaţia zilei” şi „Informaţia zilei de duminică” (Satu Mare), publicând o serie de articole de popularizare, cu scopul de a oferi reconstituiri succinte pentru trecutul localităţilor din judeţul Satu Mare. începând cu anul 1993 au fost reluate — prin colaborarea dintre Muzeul sătmărean şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj — cercetările din situl pluristratificat de la Lazuri — Lubi tag (jud. Satu Mare), identificat şi sondat anterior de către specialistul evocat aici. Astfel, pe parcursul numeroaselor luni de muncă împreună am avut prilejul să-l cunosc mai bine pe omul şi specialistul Gheorghe Lazin, apreciindu-i de la bun început experienţa profesională şi excelenta cunoaştere a materialului arheologic, indiferent de perioadă. în diverse împrejurări am înţeles că dispunea de o bunătate sufletească nativă, uneori exprimată cu candoare, calitate pe care de multe ori încerca s-o mascheze şi care, probabil din această cauză, a rămas neştiută unora dintre cei care l-au cunoscut. De asemenea, ştiu că pe parcursul vieţii a avut de înfruntat numeroase dificultăţi, care au contribuit cu siguranţă la măcinarea stării de sănătate. în ciuda optimismului care îl caracteriza, ultimul cuvânt a aparţinut destinului. Dumnezeu să-l odihnească în pace! loan STANCIU Bibliografie - Gheorghe Lazin 1. Circulaţia monetară în nord-vestul României (sec. II-IV) [Der Mün^umlauj im Nordwesten Rumäniens (2-A. J.H.)], Satu Mare StCom, 1,1969, p. 111—120. 2. Un depozit din epoca bronzului de la Salonta, Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”, seria Historica, XIV, 2, 1969, p. 35—41. 3. Un depozit de unelte dacice descoperit la huncani (Munţii Orăştiei) [Un dépot d’outils daces mis au jour ă Uuncani (Monts d’Orăştie)], Sargetia, VII, 1970, p. 21—26. 4. Tezaurul de monede romane imperiale de la Jieţ — Popi (jud. Hunedoara) [Le trésor de monnaies romaines impériales de Jieţ — Popi (dép. de Hunedoara)], Studii şi Cercetări de Numismatică, V, 1971, p. 335— 344. 5. Un tezaur de monede romane din colecţia muzeului din Deva [Un trésor de monnaies romaines des collections du Musée de Deva], Sargetia, VIII, 1971, p. 61—66. 6
