Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 17-21/1. (2000-2004)

Studii

de rare, folosindu-se angobarea ca fond de pictură. Motivele pictate constau din benzi în arcade, benzi în ogive, benzi paralele oblice sau orizontale.

Formele de vase sunt cele din etapele anterioare, existând însă şi forme ce se dezvoltă în această etapă: văsciorul cu profil „S”, bolul lobat, bolul cu toartă, vasul sferic, cupa lobată, cupa cu picior, precum şi amfora cu toarte mici şi o adâncitură care marchează umărul. Aceste elemente târzii sunt aproape identice cu ceea ce se petrece şi în grupele Cluj — Lumea-Nouă şi Szakálhát.

2. Aşezările

Mediul geografic influenţează comunităţile umane, economic şi comportamental, prin formele de relief, care au o importanţă pentru definirea tipului de aşezare şi natura activităţilor economice. Prezenţa apelor curgătoare sau stătătoare şi calitatea lor — ape dulci sau sărate — marchează durata locuirii sau activităţile legate de cultivarea plantelor, creşterea animalelor, vânătoarea şi pescuitul. Natura şi variaţiile climaterice au rol determinant în arhitectura locuinţelor şi chiar a aşezărilor, sunt importante cantitatea de ape pluviale, direcţia şi natura vânturilor, natura solurilor etc.

Mediul geologic influenţează durata aşezării şi natura ocupaţiilor — resurse de sare şi utilaj litic, tipuri de sol pentru agricultură, păşunat, olărit (Maxim 1999, p. 12). în acest sens menţionăm preferinţa comunităţilor neolitice pentru zonele de cernoziom şi loess, aspect sesizabil prin aglomerarea de aşezări în ţinuturile respective (Comşa 1987, p. 14).

Astfel, comunităţile grupului neolitic Pişcolt manifestă o predispoziţie pentru amplasarea aşezărilor pe cursuri de ape curgătoare, pe o serie de forme de relief pozitive, mici înălţimi cu aspect de popine sau altele, cu aspect de grinduri şi care domină suprafaţa generală a terenului abia cu cca. 4—5 m (Bogdan 1957, p. 108). Aceste forme pozitive nu au formaţiuni turboase, constituind insule neinundabile sau numai temporar inundabile în mijlocul mlaştinii. Menţionăm în acest sens limita mlaştinii Ecedea, situată pe linia Berveni, Cămin, Căpleni, Domăneşti, Moftinu Mare, Ghilvaci, Doba, Boghiş, continuând dincolo de graniţă. Pe această limită se situează numeroase aşezări aparţinând grupului Pişcolt — Cămin, aşezare din neoliticul târziu, aparţinând fazei finale; Căpleni — Aşezare neolitică, punct simát pe un grind de mici dimensiuni (65x60m); Căpleni — Togul lui Reok, punct simát pe un grind mai întins, la circa 1,5 km spre Cămin; Moftinu Mic — Pescărie B, simát pe un grind imens, cu o uşoară înclinaţie spre fosta mlaştină. Alte aşezări aparţinând grupului Pişcolt sunt situate pe grinduri din Valea Ierului: Dindeşti, Pişcolt — Lutărie; Pişcolt — Cărămidărie; Pişcolt — Nisipărie, Săcuieni (situată pe duna de nisip Horo), Tiream, Văşad, Unimăt etc.

Cât priveşte dimensiunea aşezărilor, acestea sunt în general mici, de aproximativ 2—3 ha, ceea ce corespunde unei populaţii de circa 60—85 locuitori şi care gravitează în jurul unei aşezări principale. Singura aşezare a acestui grup în care se efectuează cercetări sistematice este Pişcolt, începând din 1995, fără ca aceste cercetări să fie publicate. Este greu de precizat care dintre aceste aşezări are rolul de aşezare centrală; însă prin calitatea şi multitudinea descoperirilor, în special a materialului ceramic, putem presupune că aşezarea de la Pişcolt — Lutărie a jucat acest rol.

3. Locuinţele

Tipurile de locuinţe se încadrează în evoluţia generală a acestei perioade. Astfel, tipologic, se pot constata trei tipuri de locuinţe:

A. construcţii de suprafaţă, care pot fi:

— simple, caracterizate prin aglomerări de chirpic, fragmente ceramice litic şi osteologic, cu sau

fără podină bătătorită

— cu platformă de chirpic sub care se află un strat de pietriş tasat (astfel de locuinţe nu avem

descoperite în acest grup)

— cu platformă de chirpic, aşezată pe un pat de bârne groase despicate (este vorba de aşa

numitele locuinţe cu podea suspendată; astfel de locuinţe nu avem descoperite în acest

g^P)B. locuinţe de tip bordei

C. locuinţe de tip semibordei

A. Locuinţele de suprafaţă au fost construite din lemn şi lut. Utilizarea lemnului în structura locuinţei s-a restrâns la strictul necesar, cu împletituri de nuiele bătute cu argilă sau numai cu lut amestecat cu paie, pleavă etc. în general, construcţiile anexe (grajduri, depozite) erau lipite de peretele locuinţei din motive practice, iama locuinţele pierzând mai puţină căldură. Acoperişul locuinţei era, în general, construit în două sau patru ape, fiind realizat din paie, trestie, stuf, şi erau scunde, fiind astfel

Aşezările grupului neolitic Pişcolt în nord-vestul României________________________________________________________

15