Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)

Istoria culturii şi civilizaţiei

512

Nae Antonescu

în anul 1938 gazeta Graiul neamului oferă informaţii despre prozatorul sătmărean V. Haiduc, autorul volumului de proză Regrete, tipărit la Satu Mare. O ştire de reală însemnătate pentru istoria literară este amintirea lui George Boldea, poet şi profesor la liceul "Vasile Lucaciu" din Cărei în anul 1932. Poetul semnează chiar un articol intitulat Marea manifestaţie din Moftinul Mic din 15 mai 1932. prilej cu care figura de luptător a preotului Gh.Murăşanu la vârsta de 74 de ani. Gazeta careiană recenzează şi cartea Orientări în filosofie (1927) a lui Anton Davidescu, redactor al gazetei Satu Mare, precum şi Şcoala noastră, revista învăţătorilor sălăjeni din Zalău.

Urmează cea de a doua perioadă a săptămânalului careian, între anii 1934- 1939, o etapă de înflorire economică dar şi una de instabilitate politică. în anul 1935 din cauza unor dificultăţi materiale a apămt doar numărul 1-2 (mai-iunie). Totuşi învăţătorii simt cei careşi aduc o reală contribuţie la redactarea acestei gazete. Anul următor aduce noi speranţe: prof. Viorica Fărcaşiu pretinde o colaborare statornică a intelectualilor români, se înfiinţează o pagină a satului, scrisă special pentru educarea ţărănimii iar în ianuarie 1937 un număr întreg este închinat luptătorului memorandist Vasile Lucaciu. Este salutată apariţia Gazetei Sălajului în redacţia lui Leontin Ghergariu. Se oferă cititorilor şi unele informaţii literare: moartea prozatorului Anton Hóiban, a lui G. Topârceanu iar în 1938 un alt număr închinat lui Vasile Lucaciu şi se deplânge dispariţia pământeană a lui Octavian Goga. Ultimul număr apămt este cel din 29 ianuarie 1939 şi acesta dedicat tot lui Vasile Lucaciu.

CULTURA apare în anul 1933 ca o publicaţie cu intenţii enciclopedice şi care introduce plata colaboratorilor în Cărei prin mijlocirea unor premii pentru cele mai bune articole. Noua publicaţie periodică îşi propune răspândirea culturii în popor cu un interes deosebit pentru tineret: "Nu vom face politică, nu vom face propagandă religioasă sau şovinistă, ci vom urma un drum bun, care să nu tulbure interesele nimănui. Vrem să trăim cât mai mult, într-o bună înţelegere cu toţi aceia care ştiu să muncească cu drag, pentru România şi poporul român", se scrie în articolul program, nesemnat, şi intitulat, Cuvânt de început.

Paginile revistei sunt deschise pentru orice subiect în legătură cu folclorul românesc. Revista Cultura nu are o originalitate distinctă, ea reproduce numeroase pagini, utile altfel populaţiei careiene: Regulile ortografice ale Academiei Române, studiul lui Alecu Russo, Poezia populară, câteva pasteluri de Vasile Alecsandri, comentate de Gh.Nedioglu, apoi publică elemente de compunere, stil şi punctuaţie, un fel de operă de popularizare în rândurile cititorilor.

Abia cu numărul al doilea se anunţă şi fondatoml publicaţiei: Maximilian Vasiliu şi se începe semnarea textelor:N.Trăistaru, D.V. Roşu, A.Nedelea. Ultimul număr, cel de al treilea (15 decembrie 1933) avea ca subtitlu:"organ de cultură, afirmare şi îndemn al tineretului României". Cultura n-a fost o publicaţie profesionistă: nu anunţa periodicitatea, nu anunţă apariţiile, nici tipografia în care se imprimă la primele două numere.

Hotarul apare la Cărei la 1 septembrie 1933 ca organ de afirmare naţională cu o periodicitate săptămânală. Director: N.Tristaru (Nedelea Petre, adică fratele poetului George A.Petre).

Ideologia noului săptămânal careiamlupta împotriva revizionismului maghiar, tot mai activ în epocă, sprijinirea presei româneşti din provincie, preocupări şcolare, educaţia naţională a cetăţenilor, întărirea gospodăriei ţărăneşti, starea materială a corpului didactic.

Hotaml reflectă activitatea generală a oraşului Cărei între 1933-1936 (în total 120 de numere, cele mai multe duble). Era pe vremea când funcţia de prim-pretor o îndeplinea dr. I.Gherman şi când funcţiona Casa culturală de pe strada Avram Iancu. Tot atunci exista