Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istorie
Momente din istoria Partidului Naţional Liberal-Organizaţia judeţului Satu Mare în perioada interbelică (1919-1938) Claudiu Porumbăcean Constituit în mod oficial în vara anului 1875, PNL este primul partid politic din România1 având în rândurile sale o serie de militanţi afirmaţi pe tărâmul vieţii culturale şi politice, participanţi la revoluţia de la 18482. De numele său se leagă momente de referinţă din istoria României, fapt ce îi conferă o poziţie de necontestat în viaţa politică a ţării. Tocmai de aceea, după 1918, în noile provincii ale României, suflul liberal se va face simţit destul de puternic. Desigur, o extindere a reţelei organizatorice a PNL la nivel naţional nu era un lucru uşor de realizat sau la îndemâna oricui şi aceasta, în principal datorită faptului că în provinciile istorice recent unite cu România existau partide politice care se bucurau de un real sprijin în rândurile populaţiei. Dar, în ciuda acestor greutăţi fireşti, PNL reuşeşte să pătrundă în viaţa politică din Ardeal, destul de repede, prin organizaţia liberală a judeţului Satu Mare. Astfel, în 1919 la Baia Mare s-a constituit organizaţia PNL Satu Mare, fiind prima de acest fel din Transilvania3. Merite deosebite în înfiinţarea acesteia îi revin lui Teofîl Dragoş4, el fiind de altfel preşedintele organizaţiei şi primul membru liberal din Ardeal. Prin ceea ce a întreprins aici, Teofîl Dragoş a devansat cu mult celelalte judeţe din zonă, fapt confrmat indirect chiar de declaraţia făcută de Ion I.C.Brătianu în vara anului 1920, în care se afirmă că "PNL are intenţia să se organizeze acum şi în Ardeal"5. De abia la alegerile din martie 1922 (deci la trei ani după înfiinţarea organizaţiei sătmărene) PNL îşi prezentase candidaţi şi în noile provincii ale României. Odată înfiinţat, PNL Satu Mare urmează politica tradiţională a familiei Brătianu, motiv pentru care partidul şi liderul său se bucură de o bună apreciere din partea conducerii centrale. De altfel, Teofîl Dragoş a făcut parte chiar din cercul intim de prieteni ai lui Ionel şi Vintilă Brătianu6. După venirea liberalilor la guvernare, acesta va deveni primul prefect liberal al judeţului Satu Mare în intervalul 31 ian.- 30 oct. 19227, fiind apoi deputat în cameră şi Comisar guvernamental al Societăţii Hidraulice "Ecsed"8. Din acel moment, persoana sa va deveni o prezenţă obişnuită în Parlament, bucurându-se de încrederea electoratului sătmărean. Cât priveşte urmaşii săi la conducerea Prefecturii pentru guvernarea liberală 1922-1926, aceştia au fost: loan Păgăciaş, Paul D. Goma, Mihai Cantunari şi Vasile Gheţie9, toţi fiind personalităţi marcante ale organizaţiei liberale sătmărene. După o întrerupere de un an, liberalii preiau din nou conducerea acestei instituţii prin Vasile Gheţie şi Ştefan Bellu10, conţinând politica de dezvoltare economico-socială şi de modernizare a infrastructurii judeţului Satu Mare. 1 Anastasie Iordache, Ion I C.Brătianu, Ed.Albatros, Bucureşti, 1994, p.7 2 Liviu Petru Zăpârţan, Doctrine politice, Ed.Fundaţiei "Gândirea", Iaşi, 1994, p.140 3 "Gazeta Sătmarului", nr.3/4 noiembrie 1928 şi nr.8/14 octombrie 1931 4 Tankóczi Gyula, Satu Mare Város Képes Tűkre (Oglinda oraşului Satu Mare), Satu Mare, f.a., p. 141; Erdély Monografia (Monografia Ardealului), sub redacţia lui Várady Aladár şi Berey Géza, Ed.Gloria, Satu Mare, f.a., p.91 5 Anastasie Iordache^pp.cif„ p.479 6 Erdély Monografia, p.91. 7 în serviciul patriei, Prefectura Satu Mare, 1937, p.91 8 Erdély Monografia. p.91 9 în serviciul patriei, p.91 10 Ibidem SATU MARE. STUDII ŞI COMUNICĂRI, XV-XVI, 1998-1999.
