Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istorie
învăţământul confesional românesc din Beiuş 335 supusă unor represalii tot mai evidente în perioada 1910 - 1918, în condiţiile în care prăbuşirea monarhiei bicefale era iminentă. în ceea ce priveşte informaţiile cu privire la manualele şcolare redactate în perioada dualismului, autorii acestora, caracterul lor şi gradul de penetrare în sistemul şcolar românesc, informaţiile care ne-au parvenit sunt puţine. Vom aminti aici investigaţiile lui Ioana Botezan53 şi ale lui Ştefan Manciulea54, dedicate reconstituirii personalităţii şi activităţii autorului de manuale şcolare loan Micu Moldovan. De asemenea, informaţii utile despre autori de manuale şcolare româneşti întâlnim în lucrarea lui Teodor Neş A doua carte despre oameni din Bihor55. O serie de date orientative mai pot fi “spicuite” din lucrările generale de Istorie a românilor sau alte lucrări de specialitate, în condiţiile în care se impune ca o necesitate - considerăm noi - investigarea şi valorificarea materialului de arhivă, prea puţin analizat până în prezent, în vederea recuperării acestui fragment de istorie culturală românească transilvăneană, pe care-1 reprezintă învăţământul confesional, atât ortodox cât şi grecocatolic. L Scurtă incursiune în realităţile perioadei abordate Gânditorul român Dimitrie Guşti scria, prin anii 1937 - 1938, într-un articol din Enciclopedia României, următoarele: "De aceea se impune o cercetare amănunţită a idealului naţional, problemă care constituie etica naţiunii. Până acum singurul izvor temeinic pentru etica naţiunii a fost istoria naţională. Se cere însă o cunoaştere mai amănunţită, pe care n-o poate da decât ştiinţa realităţii naţionale prezente, ştiinţa naţiunii. Pe temeiul acesteia se va putea stabili în sfârşit adevăratul ideal naţional, care să nu însemneze o înstrăinare, o îndepărtare de la linia istorică a neamului, ci o dezvoltare maximă spre desăvârşire a tuturor putinţelor lui fireşti"56. între sistemul de gândire progresist - naţional promovat de Dimitrie Guşti şi conceptul de educaţie naţională, conturat în perioada formării naţiunii române şi amplificat tot mai pregnant după 186857, există o strânsă corelaţie. Numeroşi pedagogi au punctat în studiile elaborate importanţa pe care o are educaţia naţională în realizarea individului58. Ne raliem punctului de vedere promovat de pedagogul Ion Popescu, care consideră că educaţia naţională are la bază educarea tineretului, inseparabil de spiritul naţiunii pe care o reprezintă. Prin spiritul naţiunii I. Popescu înţelege aspiraţiile ei, atitudinile ei naturale, prestaţiile ei "pe terenul ştiinţelor, artelor şi a vieţii practice şi peste tot faptele ei istorice, în fine datinile şi moravurile şi cu deosebire limba şi literatura ei în care mai pregnant i se exprima individualitatea"59. întreaga această gândire naţional-românească avea nobila menire de a pregăti terenul în vederea realizării unităţii teritoriale şi culturale depline, în graniţele aceluiaşi stat 53 Ioana Botezan, Documente inedite privind contribuţia lui I. M. Moldovan la elaborarea, editarea si răspândirea manualelor şcolare pentru învăţământul românesc din Transilvania în perioada I860 - 1914 , în Sargetia, X, 1973, p. 251-262 54 Ştefan Manciulea, loan Micu Moldovan, autor de manuale istorice, Blaj, 1938 55 Teodor Neş, A doua carte despre oameni din Bihor; ediţie îngrijită, prefaţă şi tabel cronologic de Stelian Vasilescu; Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Bihor, 1979, p. 207-211 56 Mircea Vulcănescu, Războiul pentru întregirea neamului, Cluj-Napoca, 1991, p. 6 57 în anul 1868 guvernul maghiar a adoptat “legea naţionalităţilor", lege care, teoretic, acordă drepturi culturale tuturor naţionalităţilor din imperiu, dar care în realitate, a însemnat o nouă şi grea lovitură aplicată sistemului educaţional nemaghiar. 58 Prof. dr. Vasile Popeangă, Conceptul de educaţie naţională în gândirea pedagogică din Transilvania , în Revista de Pedagogie, 1970, nr. 7, pag. 105-110 59 Ibidem, p. 106
