Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)

Istorie

326

Bujor Dulgâu

Negustorii de vite din Medieşu Aurit au adus de la târgul din Lăpuş vestea mişcării din Chioar şi a existenţei unui om al împăratului la Năsăud, la care dacă apelezi primeşti o scrisoare prin care eşti scutit de darea recruţilor şi de impozite. Nerespectarea acestor deziderate de către autorităţi vor cauza revolta izbucnită la 8 octombrie. Locuitorii s-au înarmat şi pregătit să se opună gărzilor trimise pentru pacificare. Revolta, derularea ei şi ancheta tribunalului statarial, desfăşurată între 16-26 octombrie, sunt cunoscute în mare măsură. Au fost întemniţaţi 60 de ţărani, iar bunurile sechestrate. Stefan Zima şi Dumitm Zab au fost condamnaţi la moarte prin spânzurătoare24. Cei întemniţaţi au fost eliberaţi în august 1849, după capitularea armatei ungare la Şiria, din ordinul comisarului cezarocrăiesc al comitatului Satu Mare, Kende Zsigmond. Sentinţa de executare prin spânzurătoare a celor doi capi ai revoltei n-a fost aplicată. Verificând în registrul parohial gr.cat. al decedaţilor din Medieşu Aurit, rezultă că Ştefan Zima a murit la 28 mai 1871, în vârstă de 70 ani25, iar Dumitru Zab la 23 noiembrie 1859, în vârstă de 49 ani26. în mai 1857 medieşenii îşi căutau încă dreptatea, adresându-se în scris împăratului Franz Joseph I pentru pagubele suferite în timpul revoluţiei27.

Mai mult cu valoare sentimentală semnalăm faptul că Simion Bămuţiu a urmat între anii 1819-1825 gimnaziul piariştilor din Cărei,28 iar profesorul Alexandru Chioreanu alias Bătrâneanu, prefectul Clujului, participant la Blaj şi la revoluţia din Ţara Românească, spânzurat de unguri la Someşeni în 13 octombrie 1848, era originar din Boldaţcomitatul Satu Mare)29.

Vestea capitulării de la Şiria(13 august 1849) devenise publică în Satu Mare abia după două săptămâni. Adunarea comitetului comitatens încă dezbătea la 27 august soarta prizonierilor de război cazaţi în oraş30. La 28 august cei 300 de prizonieri croaţi au fost conduşi până la Moftin, fiind eliberaţi după 10 luni de captivitate, timp în care au executat lucrări de drenare a Someşului.

Cu data de 1 septembrie 1849 în fruntea administraţiei comitatense fusese numit Kende Zsigmond, comisar plenipotenţiar cezaro-crăiesc şi preşedinte al comitatului. Din ordinul acestuia au fost interzise adunările publice, confiscate armele şi rupte din protocoale toate însemnările şi procesele verbale privind măsurile iniţiate de guvernul revoluţionar ungar. în dimineaţa zilei de 23 septembrie 1849 drapelele negru-galben imperiale au fost arborate pe clădirea primăriei şi a altor edificii publice31.

După înăbuşirea revoluţiei, când teritoriul Ungariei a fost împărţit, potrivit ordinului Ministerului de Interne din 13 septembrie 1850, în cinci districte administrative, comitatele Cenad, Arad, Békés, Bihoru de Nord, Bihoru de Sud şi Szabolcs au fost înglobate în districtul Oradea32.

24 Al.Doboşi, Mişcările revoluţionare din 1848 în părţile sătmărene, în "Anuarul Institutului de Istorie Naţională", vol.V, Cluj, 1929-1930, p.457.

25 Arh.Naţ. Satu Mare Colecţia registrelor parohiale de stare civilă, nr.922, f.8.

26 Ibidem, nr.921, f.8.

27 Lupta românilor din Judeţul Satu Mare..., p. 110-113.

28 Idem, p. 11.

29 C.Mălinaş, O stampă a lui Avram Iancu la Portiţa, în "Mărturii. Evocări", Editura Episcopiei Ortodoxe Române Oradea, 1980, p.78; St.Pascu, Alex.Chioreanu alias Bătrâneanu si rolul lui în populaţia românilor ardeleni din anul /S4S„Sibiu, 1939, p.41-45.

30 Borovszky Samu, Szatmár vármegye, p.521.

31 Idem, Szatmár-Németi, p.271.

32 Az ausztriai birodalmat illető közönséges birodalmi törvény és kormánylap, 1850, CXX, p. 1573-1574.