Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istorie
300 Marius Diaconescu românilor maramureşeni faţă de habsburgi şi o oarecare fidelitate faţă de principii ardeleni pe toată perioada existenţei principatului autonom al Transilvaniei. Episodul militar din 1611 se prezintă doar ca un moment acut al acestor raporturi. Fidelitatea maramureşenilor faţă de principe s-a manifestat şi cu alte ocazii. în primăvara lui 1611 răspundeau ordinului de mobilizare în tabăra de la Bistriţa cu ocazia începerii campaniei concertate austriaco-polono-române contra principelui42. în campania contra Braşovului din decembrie 1612 erau solicitaţi şi pedestraşi din târgurile maramureşene43. Principele Gabriel Báthory a acordat şi el o atenţie deosebită supuşilor săi din Maramureş. Cei care au beneficiat îndeosebi de răsplată pentru credinţa arătată au fost locuitorii celor cinci târguri de coroană. încă din 1608 a scutit de orice taxe casa unui locuitor al târgului Sighet44. în 1610 îl înnobila cu blazon pe un alt locuitor al Sighetului, Pál Tekeházi45. La sfârşitul lunii decembrie 1611, probabil şi ca un ecou al luptei desfăşurate cu circa două luni mai devreme, principele întărea locuitorilor celor cinci târguri de coroană libertăţile şi privilegiile acordate de Ştefan Báthory în 158246 şi de regina Ana în 150447. în obiectivele politice ale lui Gabriel Báthory se afla şi crearea de probleme Poloniei pentru ca aceasta să nu mai poată interveni în Moldova, pe care intenţiona să o ocupe. La mijlocul anului 1612 principele a concentrat o oaste în jurul cetăţii Hust din Maramureş cu scopul de a crea tulburări la hotarele poloneze48. El încerca să pună în aplicare un plan mai vechi, conceput în 161049, înainte de a-1 ataca pe Radu Şerban în Ţara Românească50. Planurile i-au fost dejucate de manevrele solului său la Poartă, Andrei Geczy, care a obţinut învestitura în locul său şi venea cu tmpe turco-tătare51. Pericolul transformării Transilvaniei în paşalâc52 i-a determinat pe Gabriel Báthory şi pe austrieci să găsească un numitor comun şi să-şi unească eforturile contra turcilor53. Acutizarea statutului lui Gabriel Báthory, intrat în perioada de criză maximă a domniei sale, precum şi creşterea rolului strategic al Maramureşului, au determinat un val de înnobilări armaliste fără precedent în regiune. Foarte mulţi locuitori ai Sighetului au primit diplome armaliste individuale la mijlocul anului 1612: Miklós şi István Nagy54, Matheus Magyar, loan Zsibai şi alţii vreo 10 despre ale căror acte avem informaţii55, la care se adugă alţii din Hust sau Câmpulung56. 42 A. Veress, Documente, VIII, nr. I 18, p. 154-155. 43 Monumenta comitalia regni Transsylvaniae, VI, Budapest, 1880, p. 257-258. 44 Franciscus Réti, op. cit., 4, p. 182 - Stephanus Asztalos. 45 A. Áldássy, Czimeresleveiek, I, Budapest, 1904, nr. 176, p. 107. 46 Arhiva de stat a regiunii Zakarpattia, Beregovo, Ucraina, Arhiva celor cinci oraşe regale, inventar nr. 336, fond nr. 61, opis nr. I, nr. 17. 47 Ibidem, nr. 18. Actul din 1504 a fost publicat după o altă sursă de către Gy. Petrovay, ‘Oklevelek Máramaros vármegye történetéhez’, ín Történelmi Tár, X, 1909, p. 513-515. 48 V. Schmidt, op. cit., p. 25 şi 31. 49 Probabil în acest context al acutizării relaţiilor cu polonii, unii maramureşeni au încălcat “legile nescrise” ale păstoritului în munţi şi în 1610 au furat oile unor ciobani din Polonia care păstoreau în regiunea satului Calocea (Kálocsa), aproape de graniţa dintre cele două state: Tiszántúli református egyházkerület Nagykönyvtára, Debrecen, Ungaria, A Sztojka család iratai, oklevelei, fóljegyzései (n.n.: fosta colecţie a Liceului Reformat din Sighet), R 2579/312. 50 A. Veress, Documente, VIII, nr. 50, p. 109-111. 51 Ibidem, VIII, nr. 205, p. 257-258. 52 Ibidem, VIII, nr. 206, p. 258-259. 53 Ibidem, VIII, nr. 209, p. 261-262, nr. 213, p. 265-266. 54 A. Áldássy, op. cit., III, nr. 129, p. 70. 55 Francsicus Réti, op. cit., 4, p. 188-189. 56 Ibidem, loc, cit.; A. Áldássy, op. cit., III, nr. 131, p. 71-72.
