Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
Aşezarea slavă timpurie de la Lazuri 157 scurt, tubular (pl. V/8). A fost modelată dintr-o pastă grosieră, însă compactă, amestecată cu puţine cioburi pisate, iar în interiorul cupei există urmă de ardere secundară. Nu cunosc analogii contemporane în mediul slav timpuriu din afara teritoriului României. Dimpotrivă, chiar dacă nu identice ca formă a cupei, astfel de linguri apar relativ frecvent în spaţiul românesc extracarpatic, în Moldova şi Muntenia54. Exemplare identice acestora se cunosc din aşezarea transilvăneană Bratei 2 (Zaharia 1994-1995, fig. 20/8, p. 356) şi dintr-o locuinţă probabil mai târzie de la Poian (Székely 1992, fig. 19/B.25/1, p. 272). Interpretarea acestor piese ca recipiente pentru turnarea metalului topit este cea mai probabilă (Teodor 1978, p. 21; Dolinescu-Ferche 1984, p. 129; Teodor 1996, p. 30), iar practicarea unei activităţi de acest fel în aşezarea de la Lazuri o indică şi descoperirea unui tipar din lut ars. Din piatră au fost confecţionate cute, trei exemplare fiind găsite în locuinţa nr. 11. Una dintre ele este din gresie fină, cenuşie (pl. XXI/2), a doua din marmură alb-gălbuie sau travertin (existent în împrejurimile localităţii Seini; pl. XXI/3) şi o alta din gresie verzuie, nisipoasă (pl. XXI/4). A fost remarcată apariţia relativ constantă în interiorul cuptoarelor (alături de vălătuci) a unor bucăţi mici de şist, rectangulare, plate, puternic arse, uneori oferind impresia unei prelucrări uşoare. în mod sigur au fost prelucrate, sub forma unor “pâinişoare”, discoidale sau cu aspect mai puţin regulat, câteva pietre găsite în locuinţa 8 (pl. XV/6,8,9). în umplutura aceleiaşi locuinţe a fost găsit un fragment mic dintr-o lupă de fier, însă legătura directă cu acest complex - în a cărui umplutură putea fi antrenat - rămâne nesigură (pl. XIV/5). Probabil că acesta este şi cazul altor piese de metal sau al unui canin perforat (probabil de câine), găsit în umplutura locuinţei 17, parţial deranjată de un canal modem (pl. XLVII/5). O sârmă subţire, de argint, cu corpul torsadat în unele porţiuni, foarte probabil de la o brăţară, a fost găsită în apropierea cuptorului nr. 1 al locuinţei 11 (pl. XXI/6). Un fragment identic a fost descoperit în locuinţa nr. 2 din aceeaşi aşezare, aceasta sigur databilă în epoca romană (Stanciu 1995b, pl. XXVI/7, p. 209). Un “inel” spiralic din bronz a apărut pe podeaua locuinţei 17, împreună cu un ac de bronz, însă ele aparţin probabil locuirii din epoca bronzului sau epoca romană (pl. XLVII/2,7)55. Un cui mic de bronz a fost găsit pe lipitura arsă (dărâmătură?) a cuptorului nr. 2 din locuinţa 17, însă la această adâncime, deja materialele puteau fi bulversate de plug (pl. XLVII/4). O cataramă mică din fier, dreptunghiulară şi semicirculară în secţiune, cu spinul uşor îngroşat spre capăt, a apărut în zona aceleaşi locuinţe, însă deasupra gropii nr. 82, mai târzie. Cu o lungime de numai 1,6 cm, ea ar trebui interpretată ca o piesă legată de încălţăminte sau aparţinând unei genţi purtată la brâu54 55 56, oricum nu cunosc analogii în alte complexe slave timpurii şi este puţin probabil că ar putea sprijini o datare mai exactă. Materialul osteologic Oasele de animale nu sunt prea numeroase şi marea lor majoritate au apămt în umplutura cuptoarelor, de multe ori purtând urme de ardere. Am exclus oasele găsite în umplutura locuinţelor, împreună cu fragmente ceramice preistorice sau din epoca romană, legătura lor cu complexele slave timpurii nefiind deloc sigură. Majoritatea determinărilor, 54 Teodor 1978, fig. 7/1,4; Teodorescu 1972, fig. 6/7, p. 85; Dolinescu-Ferche, Constantinii! 1981, fig. 17/16, p. 321. Mai multe exemplare sunt cunoscute din nivelul II al aşezării Dulceanca IV (Dolinescu-Ferche 1992, fig. 32/27, p. 168; fig. 33/13,31, p. 169). 55 Pe podeaua locuinţei nr. 1 a fost găsit un fragment dintr-o fibulă romană (Stanciu 1995b, pl. 25/4, p. 208), iar în cazul mai multor locuinţe de la Panic au apărut în umplutura lor piese de metal din epoca romană. '6 Este posibil ca astfel de catarame mici să fi fost utilizate într-o perioadă mai târzie în legătură cu curele ce asigurau pintenii (Fiedler 1992, 1, p. 201).
