Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
Aşezarea slavă timpurie de la Lazuri 121 Cele două complexe se deosebesc în mod clar de locuinţele cunoscute în ambele aşezări. Nu cunosc analogii contemporane sigure în regiunea Tisei superioare. în Transilvania s-ar putea face trimitere la “locuinţa” nr. 1 din aşezarea de la Sighişoara- Dealul viilor, datată în sec. 7-8 (Baltag 1982, p. 49; fig. 9, p. 48). Paralele excelente există pe teritoriul României în aşezările cercetate la sud de Carpaţi, spre exemplu locuinţa nr. 2 de la Dulceanca II, identică practic complexului de la Panic (Dolinescu-Ferche 1986, fig. 2/2, p. 48) sau, tot de aici, cuptoarele în aer liber A, B şi C, cu dimensiuni ceva mai mici (Dolinescu-Ferche 1986, fig. 3/5-8, p. 126). Complexul nr. 18 de la Lazuri este asemănător unei construcţii de la Radovanu, de asemenea dotată cu două cuptoare (simple, fără grătar, utilizate pentru arderea ceramicii), însă cu groapa de formă trapezoidală, iar cuptorul nr. 2 este prevăzut cu găuri pentru aeraj (Dolinescu-Ferche 1984, p. 129; fig. 5/1). O construcţie asemănătoare celor din nord-vest este şi cuptorul pentru ars vase descoperit la Dulceanca I, deservit dintr-o groapă aproape circulară. Pe vatră au fost descoperite mai multe vase întregibile (unul modelat la roată, restul cu mâna), separate de vălătuci aşezaţi în poziţie verticală (Dolinescu-Ferche 1969). Un cuptor de ars vase, cu formă tronconică în secţiune, de asemenea fără grătar, a fost cercetat la Bucureşti - Str. Sf. loan cel Nou (Teodorescu 1972, p. 75; fig. 1, p. 76; Comşa 1975, p. 182; fig. 6). Un cuptor asemănător trebuie să fi fost şi cel de la Bucureşti-Dămăroaia, în care vasele (majoritatea modelate la roată) au fost suprapuse pe două rânduri şi separate de vălătuci (Rosetti 1934, p. 212; Comşa 1975, p. 182; fig. 6). Astfel de cuptoare, utilizate în mod special pentru arderea ceramicii, nu sunt cunoscute în sec. 6-7 la slavii din răsăritul Europei sau din Europa centrală, de unde presupunerea că vasele puteau fi arse la foc deschis, în condiţiile unei temperaturi între 520-600 C, ce putea fi atinsă chiar pe o vatră (Brachmann 1983, p. 49; Magomedov, Smilenko 1990, p. 398; Parczewski 1993, p. 28). în mediul slav, lansarea unei veritabile producţii ceramice, la nivelul unor ateliere meşteşugăreşti, se produce, cu variabile determinabile zonal, abia pe parcursul sec. 8-9 (Magomedov, Smilenko 1990, p. 398-399; Stana 1994, p. 13-14). în imediata vecinătate a teritoriului nord-vestic românesc, un atelier pentru producerea ceramicii este atestat în aşezarea Fedorovo I, tocmai din această vreme (Kotigorosko 1977, p. 81-82, 94, 98; fig. 3/1, p. 84). în mediul culturii Luka Raikoveţkaia sunt atestate cuptoare simple, scobite în pereţi, utilizate pentru arderea ceramicii, deoarece au fost găsite fragmente de vase nearse (Magomedov, Smilenko 1990, p. 399). într-o perioadă mai târzie (sec. 9-11), pe teritoriul României sunt cunoscute chiar cuptoare pentru ars ceramică prevăzute cu grătar (Teodor 1996, p. 54). Din această perioadă, o locuinţă adâncită de la Bucov-Rotari dispunea de un cuptor scobit în perete, despre care se crede că a servit şi la arderea ceramicii (Comşa 1978a, p. 4; fig. 27/4, p. 41; alte analogii, unele chiar mai târzii, pentru cuptoare scobite în peretele unei gropi, probabil utilizate şi pentru arderea ceramicii, la Tentiuc 1996, p. 53, 105-108). Pentru destinaţia strict economică a complexelor cercetate la Lazuri şi Panic pledează câteva argumente. Ele diferă prin plan şi restul detaliilor constructive de locuinţele celor două aşezări. Bolta cuptoarelor este mai înaltă comparativ cu acelaşi tip de cuptor, atestat în cazul unor locuinţe din ambele aşezări. Mi se pare puţin probabil ca cele două construcţii să fi fost utilizate doar ca spaţii pentru gătit, în timpul verii, deoarece amenajarea lor presupunea un efort relativ mare în raport cu avantajul obţinut (se evita supra încălzirea locuinţelor). Nu, în ultimul rând, intervin analogiile clare, menţionate deja, din zona sud-carpatică, respectiv cuptoare de acest tip în care au fost găsite ultimele şarje de vase. Interesant este faptul că în cuptoarele de la Dămăroaia şi Dulceanca I se aflau împreună vase lucrate cu mâna şi la roată. Situaţia ilustrează posibilitatea ca în aceste
