Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
Câteva consideraţii asupra colecţiilor Kovács 65 cronologică a vasului biberon, ţinem să menţionăm următoarele : cultura Bodrogkeresztúr se încadrează în eneoliticul dezvoltat şi nu face parte din complexul Tisa, care îşi încheie evoluţia în faza sa finală, contemporană cu cultura Lengyel târzie (V.M. Konoplea, 1990, 4 - 17), Herpăly (Raczky, 1988, fig. 37), Csőszhalom (Raczky şi col. 1997, 34 - 41). După observaţiile făcute pe teren, în punctul C. III, în urma desţelenirii păşunii a fost deranjată o vastă aşezare neolitică, probabil cu două nivele de locuire (din faze evolutive diferite), fapt constatat pe baza materialului arheologic adunat de Kovács Gyula (nr. inv. 30.554 - 30.561, 30.793 - 30.803, 30.530 - 30.553 (material litic) şi 31.141 - 31.146 (fragmente ceramice), 30.463 - 30.468 (topoare de piatră). De la C. III mai cunoaştem fragmente ceramice din cultura Baden şi altele din epoca bronzului timpuriu (faza Sanislău) cu nr. inv. 31.166 - 31.167, 31.219 - 31.245, 31.289, precum şi un vârf de suliţă (?) din bronz în formă de frunză, care se leagă probabil de depozitul de tipare datat în Hallstatt A,. Tot din acest punct de hotar mai este menţionată şi o figurină zoomorfa cu nr. inv. 31.141 (deocamdată n-a fost identificată în depozitul muzeului), care se leagă tot de descoperirile neolitice (fig. 4/2). In acest fel, la C. III a existat iniţial o aşezare vastă din epoca neolitică cu mult mai multe nivele de locuire (cel puţin două) în care au fost săpate mormintele din epoca eneolitică, peste ele se depune o aşezare din perioada de tranziţie (cultura Baden), suprapusă de alta din epoca bronzului târziu sau Hallstatt timpuriu la care se leagă “depozitul”, poate atelierul de turnat obiecte de bronzuri. Ambele vase de tip biberon după pastă, formă (asemenea forme nu sunt cunoscute din descoperirile de tip Bodrogkeresztúr), vasul miniatural în formă de pâlnie, precum şi figurina zoomorfa se leagă de prima depunere din acest punct de hotar al Ciumeştiului C. III şi se pot încadra cronologic la sfârşitul neoliticului mijlociu, iar cultural se încadrează în grupul Pişcolt, faza a doua (finală) fiind în strânsă legătură cu descoperirile similare din nord-vestul Transilvaniei (Németi, 1986 - 1987, 15 - 61), nord-estul Ungariei (Kurucz, 1994, 125 - 130), din Ucraina subcarpatică (Potushniak, 1997, 35 -41). 4. In continuare dorim să ne oprim asupra unui fragment de idol, care face parte tot din colecţia “Kovács”, având nr. inv. 31.193 (Muzeul din Satu Mare), descoperit la Berea “Nyulvár-Cetatea Iepurelui” - B. XIII. Fragmentul reprezintă partea superioară a unei statuete din lut, de tipul cu cap mobil, de culoare cenuşie la umeri, cărămizie-roşiatică pe piept şi cenuşie la spate. Dimensiuni : lăţimea la umeri=7,8 cm; înălţimea fragmentului= 4 cm; grosimea= 2 cm (fig 1/2). în partea superioară (între umeri) este găurită vertical pentru fixarea capului “mobil”, pe piept se văd clar sânii reliefaţi, deci aparţine unei statuete feminine. Analogii pentru acest tip de idol apar de obicei în cultura Baden, descoperiri similare se cunosc la Sălacea “Dealul Vida” (Roman, Németi, 1978, pl. 44/3 a,b; 4 a,b), dar mai rar apare şi în cultura Cernavodă III (Dumitrescu, 1974, fig. 289/4). O statuetă similară se cunoaşte de la Vinca tot din context de cultură Baden (Tasié, 1995, pl. XIX/4, 7; fig. 45/1,6 - 7). De Ia punctul de hotar B. XIII sunt adunate fragmente ceramice specifice culturii Baden cu nr. inv. 10.050 - 10.055 din Muzeul Baia Mare, precum şi cu nr. inv. 31.170 din Muzeul Satu Mare. Sondajele de verificare executate de T. Bader (1973) şi de subsemnatul în 1992 (Németi, 1994 - 1995, 33), indică existenţa aici a unei aşezări din perioada de tranziţie (ultima fază a epocii cuprului) aparţinând culturii Baden (fig. 2/1 - 2). Pe baza sondajelor de verificare din anul 1992 la B. XIII, putem stabili următoarea succesiune a depunerilor arheologice; prima depunere aparţine culturii Baden, suprapusă de o aşezare din epoca bronzului timpuriu, cultura Nyírség (Bader, 1978, 30; Németi, 1994 - 1995, 33 - 38) şi de o aşezare din epoca Laténe (celtică).