Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Muzeografie
MUZEOGRAFIE Muzeul civilizaţiei ţărăneşti din nord-vestul României Daniela Oltean Existenţa unui muzeu etnografic în aer liber aici în nord-vestul României, la fruntarii de ţară, s-a impus ca o necesitate stringentă având o dublă menire: salvarea valorilor patrimoniale tradiţionale şi popularizarea culturii autohtone, prin integrarea zonei intr-un circuit turistic internaţional. Primul pas hotărâtor pe acest drum l-au făcut sătenii de la Măriuş, care printr-o generozitate extrem de rar întâlnită, au donat Muzeului Judeţean Satu Mare 40 de hectare de pământ, cu dorinţa ca din el să "răsară" un muzeu al satului, şi cu speranţa că prin intermediul acestuia satul şi ţăranul român vor fi cu adevărat veşnici. Şi pentru a nu lăsa să se aştearnă uitarea peste ceea ce înseamnă istorie şi tradiţie locală, oamenii de la Măriuş au dorit să ţină istoria la ei acasă. De aici s-a născut ideea ca la Măriuş să ia naştere un muzeu etnografic în aer liber, un muzeu spre aducere aminte, spre cunoaştere şi păstrare la loc de cinste a culturii şi civilizaţiei populare specifice nord-vestului românesc. Muzeul a devenit realitate în momentul în care Mănăstirea de la Măriuş şi-a deschis porţile devenind un loc de pelerinaj spre care se îndreaptă mii de credincioşi de pe meleagurile sătmărene, precum şi din judeţele învecinate. Proiectul spiritual al acestui univers al vieţii rurale se doreşte a fi o trecere de la lumea profană, laicăf reprezentată de arhitectura civilă ţărănească), spre lumea sacră, creştină, reprezentată de edificiul mănăstirii aşezată pe înălţimea ce domină întreaga zonă, ca un simbol protector şi sacralizant. Beneficiind de generozitatea pe care o oferă terenul avut la dispoziţieţcâmpie, deal, pădure, izvor), proiectul prevede şi reprezentarea zonelor etnoculturale învecinate Sătmarului: Sălajul, Bihorul şi Maramureşul , reunind astfel într-un tot unitar simbolurile culturii şi civilizaţiei tradiţionale din nord-vestul României. Ţinând cont de faptul că această parte de ţară are atributele multiculturalităţii în care trăsăturile specifice culturilor etnice îşi păstrează originalitatea sau se întrepătrund, în muzeul de la Măriuş se vor regăsi şi mărturii ale arhitecturii populare specifice minorităţilor naţionale, cu particularităţi ce caracterizează tipologia construcţiilor, planimetria, materialele utilizate, contribuind astfel la crearea unui habitat cât mai complex. Extrem de încântaţi de valoarea şi scopul acestui proiect, o serie de reprezentanţi ai autorităţilor din ţările vecine (Ungaria, Germania) şi-au exprimat intenţia justă de a sprijini financiar realizarea muzeului în aer liber. Astfel landul Baden Würtenberg va finanţa toate cheltuielile necesare achiziţionării, demontării şi strămutării unor obiective de arhitectură populară specifică populaţiei şvăbeşti din judeţul nostru, urmând ca muzeul să fie inclus în publicaţiile de specialitate din Germania. Pentru a îmbina trăsăturile culturale cu cele specifice unei activităţi turistice şi pentru a oferi publicului vizitator facilităţi diverse şi diversificate, proiectul prevede de asemenea realizarea unei zone de agrement cu un lac de acumulare, căsuţe de camping, restaurant, magazine de artă populară.
