Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Artă şi etnografie
Cahle din colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare Tóth Zoltán în colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare se păstrează numeroase cahle din zona Călata jud. Cluj, unde de-a lungul câtorva sute de ani s-a dezvoltat una dintre cele mai mari centre ceramice din Transilvania. Prima atestare documetară a ţinutului Călata o avem din anul 1443 : comitatul Călata cu reşedinţa la Huedin este aşezat în stânga şi dreapta şoselei ce leagă oraşul Cluj de Ciucea. Centrele ceramice erau situate pé Valea Crişului cuprinzând zona Depresiunii Almaşului, Valea Crişului până la Valea Someşului Rece. Centrele ceramice mai cunoscute din aceste zone erau: Bucium, Almaş, Huedin, Vlădeasa, Călata, Gilău, Săvădisla, Luna (Câmpia Turzii). în această zonă meşterii olari se ocupau şi de confecţionarea cahlelor, pământul fiind foarte bun pentru modelaj şi la ardere. Această meserie a luat o amploare în toată zona Călatei, la fel şi masa ceramică, alcătuită din argilă sau caolinuri superioare, care servea la acoperirea în strat subţire a produselor ceramice înainte de ardere pentru a le masca culoarea naturală, era folosită din plin. Coloratura specifică a acestor cahle era de la culoarea verde închis până la verde deschis, depinzând de obiceiul local şi pigmenţii naturali folosiţi de fiecare atelier de olar în parte. Pe lângă olărit şi confecţionarea cahlelor s-a dezvoltat şi meseria de sobar. Aceştia se pregăteau sub îndrumarea unui meşter, iar după calificare montau sobe şi cuptoare. Cele mai multe cahle provin de la colecţionarii locali care şi-au dat seama de importanţa păstrării aceastor vestigii din cultura Transilvaniei. 1. Una dintre cele mai vechi cahle pe care o deţinem provine dintr-un atelier ceramic din Huedin, coordonat de meşterul Varga Ferenc, atestat în 1712. Piesa nefiind datată provine de la unul dintre ucenicii lui, fiind notat cu monograma B. I.. Dimensiunile acestei cahle fiind de 28x19x9 cm este o cahlă de colţ, angobată şi smălţuită, de culoare verde închis. Motivele incizate în negativul formei iniţiale apar la piesa finită în pozitiv. Ele sunt concepute pe o axă simetrică, iar ornamentul de bază este cel floral şi vegetal. Ancadramentul periferic este compus dintr-un chenar reliefat, 4-5 mm, urmat de un motiv de bordare de formă rombică în relief, înşirat de-a lungul perimetrului interior. Motivele din câmpul cahlei reprezintă flori de lalea (boboci), frunze de stejar, dispuse simetric în jurul unei căni care la fel urmează forma lalelei. Completarea locurilor goale din compoziţia florală este făcută cu ajutorul unor motive stelare în relief. în porţiunea de trecere dinspre front până la partea laterală există un motiv vegetal, reprezentând coada calului dispusă simetric pe verticală, iar pe porţiunea laterală se respectă motivul lalelei intercalat de unul stelar cu opt colţuri. Toate motivele de ancadrament se repetă (fig.l). 2. O altă cahlă provine din Luna (Câmpia Turzii) jud. Cluj, din atelierul meşterului olar Szodos István, atestat în anul 1727. Această piesă are dimensiunile 29x20x4 cm, compoziţia ei fiind împărţită în patru registre simetrice dreptunghiulare, alternând cu repetarea a două motive similare în partea superioară cât şi în partea inferioară. Prin bordurarea în relief a registrelor reiese într-un mod evident motivul crucii. Primele două
