Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Cultură şi civilizaţie
Contribuţii la istoria presei române din Budapesta 297 în ridicarea nivelului cultural al maselor, îndeosebi rurale, un rol au jucat calendarele. Dincolo de materialul strict calendaristic ele, de regulă, au conţinut şi texte literare şi cunoştinţe ştiinţifice. De asemenea au fost inserate sfaturi practice. Tipografia Universităţii din Buda a publicat începând cu 1806 serialul “Calendariu pe anul de la Hristos ...”, mai întâi cu litere chirilice, apoi, din 1828 cu cele latine. Noi am putut urmări apariţia până în anul 1830. învăţătorul Ştefan Popovici Neagoie de la şcoala română din Pesta a pus în circulaţie între 1828 - 1832 “Calendarul Românesc” cu litere chirilice şi latine, cuprinzând materiale istorice inspirate din ideile Şcolii Ardelene. învăţătorul Moise Bota în 1862 a publicat la Buda numărul scadent din “Calendariu Romanu”. în paginile acestuia se poate citi o poezie gratulatorie adresată lui Emanuil Gozsdu cu ocazia numirii lui de comite suprem al Caraşului. Un studiu evocă cucerirea Daciei de romani şi începutul formării poporului român. “Calendarul Vice-Strigoiul” tipărit în 1862 la Pesta a avut un caracter satiric. “Calendarul Umoristului” redactat de Grigore Ardelean şi Iosif Vulcan (1865 - 1867) a aţintit săgeţile satirei atât împotriva guvernanţilor cât şi unor manifestări ale intelectualităţii române. După o lungă întrerupere, o mare răspândire a obţinut “Calendarul Poporului Român”, editat de redacţia gazetei respective cât şi de succesoarea ei (1903 - 1918). Au fost cuprinse în calendare lucrări literare, noutăţi ştiinţifice şi sinteze politice, aceasta în esenţă în spiritul P. N. R. în timpul primului război mondial operaţiile militare şi soarta soldaţilor a constituit o preocupare permanentă. Tot aceeaşi editură a pus în circulaţie şi un “Calendar de buzunar” ( 1917 - 1918 ). “Calendarul Foii Ilustrate” ( 1904 - 1914 ) şi “Calendarul Cucului”(1908 - 1910 ) au fost iniţiative ale foilor respective. “Calendarul Voinţei Poporului” a fost editat de Partidul Social Reorganizat 1904 - 1905. O serie de calendare au apărut din raţiuni comerciale. “Calendarul ilustrat pentru toţi” ( 1905 - 1918) a fost o întreprindere a Librăriei Mehrer Vilmos. “Calendarul ilustrat al poporului” a fost lansat de soc. Franklin (1905 - 1918). “Calendarul Naţional” a fost imprimat în 1911 de tipografia Kunossy, cu text bilingv. “Calendarul pentru cetitul bibliei”, apărut în 1918, a fost destinat credincioşilor baptişti. Un segment special al cititorilor a vizat calendarul “Amicul Soldatului” redactat de Lucian Bolcaş, fiind cunoscut nouă cel pe anul 1914. Schimbările istorico-politice din anii 1918 - 1920 s-au repercutat şi asupra ediţiilor de calendare care anterior găseau cumpărători în toată Transilvania. Pentru românii din Ungaria post Trianonică a apărut “Calendarul nostru” din care cunoaştem pe cele din 1923 - 1925 şi 1931. Pe lângă conţinutul tradiţional ele oferă date despre activitatea comisariatului pentru problemele românilor şi conducerea bisericii ortodoxe române. “Calendarul” tipărit de soc. Phyloxia a avut un caracter de popularizare a produselor farmaceutice a firmei respective. După anul 1940 editurile din Budapesta au încercat din nou să pătrundă în Ardealul de Nord. Astfel a apărut “Calendarul poporului Român pe anul 1941” sub redacţia lui Bătăr Árpád. Pe lângă un conţinut religios şi literar s-au remarcat unele aspecte ale trecutului comun româno-maghiar. Au fost zugrăvite în culori pozitive stările existente în Ungaria. Calendarul “Fraternitatea” (1941 - 1943) era destinat tineretului cu aceeaşi orientare.
