Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Cultură şi civilizaţie
284 Nae Antonescu “Biruinţa Română” şi-a recrutat colaboratorii dintre intelectualii fruntaşi ai oraşului Satu Mare şi din împrejurimi. Unul dintre aceştia a fost Octavian Ruleanu (1910 - 1993) năsăudean de origine şi profesor de limba şi literatura română în Satu Mare, scriitor şi colaborator al publicaţiilor literare transilvănene din epocă, membru în Comitetul de direcţie al prestigioasei reviste “Pagini literare” din Turda. La “Biruinţa Română” era titularul paginii de cultură şi literatură. Cotidianul sătmărean avea în vedere cât mai multe categorii de cititori : publica periodic o rubrică a învăţământului primar şi liceal, una a femeii cu preocupări distincte, discuta problemele economice, îndeosebi cele agrare şi avea corespondenţi pentru Baia Mare, Seini, Ardud şi Halmeu. De la 19 februarie 1938 ziarul îşi schimbă denumirea în “Conştiinţa română” în credinţa că noul titlu exprimă mai clar posibilitatea de angajare a cetăţenilor sătmăreni la întărirea ideii naţionale, atacată atunci în mai multe părţi ale ţării. Cu schimbarea denumirii se observă şi o mai bună organizare a profilului cotidianului sătmărean, ducând mai departe aceeaşi atitudine naţională de apărare a graniţelor româneşti, care, de altfel era şi principalul motiv de apariţie al ziarului. Eugen Seleş, directorul Liceului Mihai Eminescu din localitate asociază şi activitatea “Astrei” sătmărene la programul cultural al “Conştiinţei române”, sprijinind în acelaşi timp şi revista “Afirmarea”, principala publicaţie literară a oraşului Satu Mare din intervalul interbelic. în această perioadă de început a ziarului sătmărean colaborează : Florian Văsuţiu (gazetar, viitorul director al săptămânalului, “Ogorul sătmărean”), Mihai Bălaj (1909 - 1976) din Seini, Nicoale V. Ilieşiu, fost redactor la “Frontul” şi “Graniţa”, loan Giurgea publicist, autorul volumului “Probleme şcolare şi naţionale” (1938 ) şi redactor la revista “Şcoala sătmăreană”. Ziarul cultivă îndeosebi problemele culturale, educative şi literare. Este menţionată şezătoarea “Scriitorilor români din Ardeal” organizată de revista “Afirmarea” în 13 martie 1938 la care a conferenţiat profesorul şi scriitorul Victor Papilian, după care au luat cuvântul Constantin Gh. Popescu, redactor şef al “Afirmării”, M. G. Samarnieanu, directorul revistei “Familia” din Oradea, Octavian Ruleanu, Dumitru Hinoveanu (1905 - 1963) poet din Seini, Al. Negură din Arad, Septimiu Popa din Cluj. Publicul sătmărean a fost pregătit pentru acest eveniment de articolul “Sub falduri spirituale” ale lui Augustin Dragomir: “Mîine Sătmarul va trăi clipe festive sub faldurile spirituale” (I, 1938, nr. 29 din 13 martie, p. 1). Ca numai peste o săptămână actorul Constantin Tănase să fie primit cu onoruri speciale în Satu Mare. începând cu 1938 ziarul organizează o redacţie specială pentru părţile sălăjene, cu sediul în Zalău. Rubrica de cultură se numeşte acum “Sătmarul cultural” la care colaborează şi Ion Groşanu, viitorul redactor al refugiaţilor din Bucureşti, “Ardealul”. Cu prilejul înmormântării poetului Octavian Goga (mai 1938) “Conştiinţa română” apare în chenar de doliu. Anul 1939 al cotidianului sătmărean a fost dominat de ofensiva împotriva revizionismului maghiar, tot mai mult în atac, susţinut şi de fascismul italian şi cercurile hitleriste. Ideea “imperativului naţional” devine axa de bază a ziarului “Conşţiinţa română”, care-şi sărbătoreşte un an de apariţie în condiţiile unei mari instabilităţi politice. Augustin Dragomir încearcă un bilanţ retrospectiv al anului ce s-a scurs de la întemeierea “Conştiinţei române”, chiar şi numai apariţia zilnică, fără subvenţii, o consideră o realizare şi în
