Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)

Istorie

Acţiunea de deportare a şvabilor sătmăreni

281

Interne, prin nota nr.4680, să dispună cercetarea pe teren a faptelor relatate şi să se facă intervenţiile necesare. La 30 aprilie 1945 acest minister trimite nota nr.479 către Prefectura Satu Mare, cerând alcătuirea unor tabele cu românii deportaţi. Comisia Română pentru aplicarea armistiţiului prin nota nr.024946 din 17 aug. Către Prefectura Satu Mare cere să se dea dispoziţii organelor administrative comunale să alcătuiască tabele cu persoanele deportate, la care se vor anexa copii după certificatele de naştere şi naţionalitate . Acest lucru este cerut pentru a se putea interveni pe lângă Comisia Aliată pentru repatrierea lor ,24

Procesul de deznaţionalizare a şvabilor, de maghiarizare a lor, s-a constituit într-un argument la protestul lor în încercarea de a se salva de la deportare . Din cei 418 deportaţi din Sanislău , s-au prevalat de acest argument 287 dintre ei, conform unei liste întocmite de autorităţile locale 25. La 25 mai 1945, prefectul judeţului Satu Mare, dr. Ştefan Anderco trimite un protest Ministerului de Interne arătând că din eroare au fost deportate 94 de persoane din Sanislău şi 35 din Ciumeşti.26 Erorile deportărilor nu fac altceva decât să confirme, pe de o parte că evenimentele tragice ale istoriei escaladează orice distincţii etnice, confensionale, iar pe de-altă parte comunitatea umană asupra căreia s-a repercutat o istorie potrivnică devine solidară în evoluţia ei. Participanţii la deportări, prin mărturiile lor relevă o serie de cauze ale acestei acţiuni, cauze de-o mare varietate, fiecare percepând motivele deportării în funcţie de explicaţiile sau zvonurile lansate de autorităţi sau de cei de lângă ei. Nu trebuie excluse însă contaminările la nivelul mentalităţii colective, care preia enunţuri şi mesaje care îmbracă uneori forme fanteziste. O primă categorie a acestor cauze ale deportărilor sunt acelea care ascund dimensiunile reale ale acestei dizlocări de populaţie. A doua categorie de mărturii relevă ascunderea destinaţiei transporturilor celor ridicaţi "neau zis că ne duc într-un loc neştituit pentru 2 săptămâni"27 sau "trebuia să mergem la Cărei ca să îngrijim soldaţi ruşi"28 sau "era necesar să curăţim şcoala pentru încartiruirea soldaţilor"29 30 sau "ne-au zis că ne duc la lucru pentru 6 săptămâni'00. După cum se poate observa trecând pe la casele oamenilor cei însărcinaţi cu ridicarea le-au spus diferite motive pentru a justifica ceea ce făceau. Desigur că marea majoritate erau neadevăruri şi erau formulate pentru liniştirea oamenilor şi împiedicarea lor să fugă sau să se ascundă. Au existat şi mărturii care evidenţiază cauze fanteziste rezultate din explicaţiile venite dinspre mentalul colectiv aflat în derută, aspect specific unui nivel de percepţie informal"ne-au chemat la vot "3I Foarte rar s-au putut detecta în informaţiile participanţilor formularea explicita a cauzelor deportării "nu ne-au spus nimic unde vor să ne ducă"32 33 sau " ne-au zis că ne vor duce în Muntenia la reconstruirea fabricilor distruse"32 sau "ne-au minţit că ne duc pe timp de 6 luni, un fel de detaşare cu serviciul"34 . Ascunderea adevăratelor cauze ale deportării precum şi a dimensiunilor pe care le-a luat acest fenomen a făcut ca această lume să nu fie în stare să motiveze un asemenea seism naţional, o zdruncinare socială şi emoţională de asemenea amploare. între 1-31 ianuarie 1945 se poate reconstitui calendarul şi ritmul deportărilor. Majoritatea celor deportaţi au fost ridicaţi între 3-6 ianuarie din următoarele localităţi ale judeţului Satu Mare:Sanislău, Cărei, Tăşnad, Ardud, Mădăras, Socond, Răteşti, Cămin, Sandra, Hurezu mare, Moftinu Mare şi cel Mic, Căpleni, Ciumeşti, Tiream, Urziceni, Santău, Beltiug, Foieni, Terebeşti, Turulung, Craidorolţ şi Satu Mare.

24 Ibidem, dos.18/1945, fila 119-120.

25 Ibidem, dos.18/1945, fila 113-117.

26 Ibidem, dos.18/1945, fila 122-118.

27 Mărturia lui Herman Terezia(1925), Terebeşti

28 Idem, Hennán Maria, (1916), Terebeşti

29 Idem, György Keizer(1919), Madaras

30 Idem, Matusz Matilda, (1923), Terebeşti

31 Radosav Doru, op.cit., pag.24.

32 Mărturia lui Suciu Maria, (1924), Poiana Maria

33 Idem, György Keizer (1919), Madaras.

34 Idem, Steinbrunner Iosif, (1927), Moftinul Mare