Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)

Istorie

252

Gheorghe Haiduc

din Maramureş Sighet era o populaţie izraelită de 4640 suflete şi erau cuprinşi pe linie religioasă în 12 "case de rugăciune" şi 2 "Sinagogi" de cult.

în Districtul Sighet în 25 de sate româneşti, în acelaşi an au existat 4767 suflete de etnie evreiască , care erau cuprinşi pe linia religioasă în 19 Parohii şi o Sinagogă.

în mediul urban în cele trei oraşe apropiate Ţării Oaşului, putem aminti că în oraşul Sighet, era o populaţie de etnie evreiască de 10.634 locuitori, care aveau 5 Sinagogi şi 3 case de rugăciune. în oraşul Baia Mare erau 2310 izraeliţi, aveau două Sinagogi şi trei Case de rugăciune.

Cea mai numeroasă populaţie de etnie evreiască era în municipiul Satu Mare de 17.848 suflete, având cinci Sinagogi şi zece Case de rugăciune.15

Deoarece comuna Negreşti în anul 1967 a devenit oraş considerăm că ar fi bine să-i amintim pe izraeliţii din această comunitate pe baza unui document dat de Pretura Oaşului, pe care-1 redăm mai jos. Faţă de cifra aratată în Şemetismul din anul 1932 populaţia izraelită s-a înmuţit foarte mult, aşa cum ne arată şi următorul document:

COPIE

Nr. 1009/1935 Plasa Oaş corn. Negreşti

GRAFICUL

populaţiei comunei Negreşti pe naţionalităţi a anului 1935 luna ianuarie

Români

3504=76,40%

Evrei

605=13,20%

Unguri

394=8%

Slovaci

84=1%

Total

4586=100%

Deci faţă de anul 1932 când erau înregistraţi 457 de izraeliţi în Negreşti, în anul 1935 s-a ajuns la 605 suflete, ceea ce reprezintă numai în trei ani calendaristici un spor al natalităţii naturale de 32,44 % mai mulţi. Bazaţi pe aceste date putem afirma că în timp de 12 ani, în cadrul fiecărei comunităţi din Oaş a crescut natalitatea cu cel puţin 34,44 % mai mult.

Potrivit datelor referitoare la populaţia de etnie izraelită din Vama pe care am amintit-o şi în capitolul anterior, de 208 suflete la care putem adăuga cel puţin procentele stabilite, cu ajutorul celor două documente, de cel puţin 34,44 % mai mult şi pe baza informaţiilor primite, noi vom vorbi despre o populaţie evreiască în Vama la deportarea lor, de 300-330 persoane. Motivele le vom susţine prin documente. în acest scop am făcut cercetări în arhiva şcolară şi am găsit act nr.85/octombrie 1940, în care sunt menţionaţi elevii înscrişi la începutul anului şcolar, an în care au fost înscrişi 37 elevi de etnie izraelită dintre care băieţi 19, iar fete au fost 18.

Situaţia statistică şcolară nr.88 la început de an şcolar 1943-1944 erau înscrişi 52 de elevi repartizaţi pe clase după cum urmează:

cls.l 6 cls. a-IV-a 14 cls.a-VII-a5

cls.all-a 4 cls.a-V-a 5 cls.a-VIII-a 1

15Şematismul" ibidem