Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Istoria Partidului Naţional Ţărănesc 243 tineretul român care simpatizează cu P.N.Ţ. - Iuliu Maniu, a făcut pe zidurile clădirilor din comuna Seini semnul Partidului şi au scris «Trăiască Maniu!»’”4. In continuare documentul prezintă intervenţia rapidă a evreilor şi a comuniştilor, care au şters pereţii, scriind “Trăiască Guvernul”, “Jos Maniu”. Urmarea a fost izbucnirea unor neânţelegeri încheiate cu o bătaie între cele două tabere de susţinători. Cazul a fost cercetat de şeful postului de jandarmi Seini, iar actele au fost înaintate justiţiei cu raportul nr. 133/4 februarie 1946* 55. Un moment deosebit de important pentru istoria şi activitatea acestui partid îl reprezintă Congresul judeţean P.N.Ţ. din anul 1946. La 12 martie 1946 în şedinţa Consiliului Politic judeţean a fost analizată cererea P.N.Ţ. Satu Mare pentru aprobarea ţinerii Congresului judeţean la data de 23 martie56. în documentul citat nu este prezentată nici o hotărâre în legătură cu această cerere, dar, din alte surse, reiese că aceasta a fost acceptată deoarece organele de presă ale P.N.Ţ. (“Dreptatea” şi “Patria”) menţionează în paginile lor Congresul P.N.Ţ. din judeţul Satu Mare , ţinut la 23 martie 194657. încă înainte de Congres ziarul “Patria” ne înfăţişează o vie activitate a P.N.Ţ.-ului în tot judeţul, în articolul “Activitatea P.N.Ţ. la Satu Mare”58 Potrivit acestui articol “curentul pentru ideile şi programul P.N.Ţ.-ului este atât de puternic încât în cele mai multe localităţi rurale aproape unanimitatea locuitorilor se declară adepţii săi. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în rândul muncitorilor; într-o singură zi s-au scris în partid 96 de ceferişti”. în acest context s-a ţinut la 23 martie Congresul P.N.Ţ., lucrările fiind deschise la ora 10,3059. Aici trebuie făcută o precizare: conform declaraţiei lui Vaier Moş, P.N.Ţ.-ul urma să-şi ţină Congresul în sala Teatrului, dar acest lucru nu s-a putut deoarece sala era ocupată de evreii comunişti care celebrau aşa numita “sărbătoare a şetrelor”, specifică în cultul lor, astfel că ţărăniştii au fost nevoiţi să-şi ţină Congresul în curtea în care era sediul partidului, pe strada dr. Vasile Lucaciu nr. 24 (fosta Republicii)60. Au fost de faţă conducătorii organizaţiei, în frunte cu dr. Titu Demian, Ştefan Anderco, Alexandru Miclea, Victor Marcu, loan Doboş, protopop I. Dragomir, Şinca Teofil, Atanasie Demian, Gavril Molnár, etc. Persoanele din conducere au fost în unanimitate realese în funcţie deţinute de la ultimul Congres (3 mai 1936) Titu Demian arată că “în 1936 s-a ales conducerea organizaţiei pe 2 ani, dar aceasta conduce şi azi datorită neţinerii congresului”, motiv pentru care se decide “formarea unei comisii de candidare care să propună noua conducere”. Preşedinte de onoare al organizaţiei a fost desemnat Mihai Popovici. în funcţia de preşedinte a fost reales dr. Titu Demian, vicepreşedinte Alexandru Miclea, secretar - general Ştefan Anderco, iar casier Aurel Pelle. A fost aleasă de asemeni delegaţia permanentă a organizaţiei şi comitetul judeţean61. Dar în timpul Congresului, “participanţii au fost vizitaţi de către şeful Securităţii ’4 Arhivele Statului Satu Mare, Fond Prefectura judeţului Satu Mare, dos.78/1946, f.7. 55 Ibidem. 56 Ibidem, f.39. 57 "Patria" (Cluj), nr.36/1946. "Dreptatea", nr.59/13 aprilie 1946. 58 "Patria"-nr. 13/1946. 59 "Dreptatea" - nr.59/1946. 60 "Solstiţiu" (Satu Mare), nr.68/1992. 61 "Dreptatea", nr.59/1946.
