Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Eliberarea judeţului Satu Mare. Biografia col. Paulian Constantin 231 bolşevicăţn.n.Directorial comunist maghiar).Peste tot au fost primiţi ca armată desrobitoare"16. Pentru izbânzile şi jertfele eroilor români căzuţi să împlinească lucrarea istorică pentru eliberarea şi întregirea ţării s-au ridicat monumente şi cruci comemorative. în judeţul Satu Mare, în 22 de localităţi se află monumente, morminte şi cruci amintind "semnătura de suflete" de eroi şi de martiri ai neamului. Pe un mormânt comemorativ împrejmuit din cimitirul ortodox din Cărei, pe placa din granit este înscrisă dorinţa eternă a eroilor: "Noi ne-am făcut datoria Ca voi să fiţi fericiţi Fraţilor nu ne uitaţi Eroii neamului 1919". Din relatările generalului Victor Popescuţ 1896-1986), reiese "numărul masiv de morţi şi răniţi care i-a determinat pe ai noştri să se retragă înafara urbeiţn.n. Cărei).Revenind, inamicul a fost anihilat, după cum s-a putut sărbători eliberarea. Ne-am instalat apoi în oraş, la sediul comandamentului."17 întemeindu-se pe planurile de operaţiuni "Divizia a 7 a Infanterie a operat în zona Hodod-Zalău pe trei coloane, iar Divizia a 2 a de Cavalerie a înaintat cu una din brigăzile sale de-a lungul Văii Someşului, iar cu a doua brigadă, întărită cu infanterie şi artilerie,a înaintat pe valea Crasnei".18 Scopul acestei brigăzi întărite era să atingă calea ferată dintre Cărei şi Satu Mare pentru a stopa retragerea pe această linie a trupelor maghiare de pe valea Someşului. Valoarea eroismului înscris în lăcaşul etern al existenţei noastre naţionale a constituit o dimensiune esenţială a unor evenimente istorice. Acţiunile militare stabilite pentru eliberarea judeţului Satu Mare, a oraşelor Cărei şi Satu Mare, precum şi pentru oprirea retragerii trupelor maghiare pe aliniamentul menţionat, s-au desfăşurat în perioada 16-19 aprilie 1919. în direcţia Satu Mare, dinspre sud-vest au pătruns două coloane militare româneşti, una de la Sătmărel şi a doua dinspre Doba, ambele făcând parte din Divizia a 2 a Cavalerie. în apropiere de Doba "a încetat din viaţă pe câmpul de luptă Butyn, Transilvania, în ziua de 17 aprilie 1919,' colonelul Paulian Constantin".19 Amintirea veşnică a personalităţii militare a colonelului Paulian Constantin(1874- 1919) se regăseşte în denumirea localităţii ce s-a înfiinţat la 1 ianuarie 1926 20, în apropiere de Doba, purtându-i cu veneraţie numelexolonel Paulian. Din dosarul personal al colonelului Paulian Constantin, reproducerea datelor păstrate oferă imaginea unei importante biografii militare. S-a născut în ziua de 22 martie 1874, la Craiova, fiind fiul lui Paul şi al Vasilicăi şi s-a căsătorit, în data de 7 noiembrie 1910, cu Maria Zorileanu. După absolvirea Şcolii de ofiţeri în anul 1892, Constantin Paulian a fost avansat la gradul de locotenent, începând cu 8 aprilie 1897, în cadrul Regimentului 9 Artilerie şi apoi la gradul de căpitan, în data de 7 aprilie 1905, la Regimentul 1 Artilerie. La 1 aprilie 1909, căpitanul Paulian Constantin a trecut la arma infanterie, an în care a fost şi avansat la gradul de maior în regimentul 18 infanterie Gorj. Gradul de locotenent colonel l-a obţinut în ziua de 1 octombrie 1915. Peste aproape un an, la 1 aprilie 1916 a fost numit comandantul 16 Satu Mare, anul VI, nr.30 din aprilie 1924, p.I 17 Mircea Traian Gozaru, g-ral Victor Popescu, La răspântia imperiilor. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p.76 ls Constantin Kiriţescu, op.cit., p.424 şi 427 19 Arhivele M. Ap.N. Piteşti, dosar personal Paulian Constantin,inv ,nr .259 211 Octavian Ardelean , op.cit., p. 125
