Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Directorial comunist la Satu Mare în martie-aprilie 1919 Viorel Ciubotă O problemă aparte care a lăsat urme adânci în istoria judeţului Satu Mare a fost instaurarea Republicii Sfaturilor din Ungaria care deşi nu a durat decât între 21 martie- 19 aprilie 1919a constituit un real pericol pentru procesul de realizare a unităţii naţionale cât şi pentru populaţia românească în general. Acest regim a fost favorizat de încetineala cu care a pus în aplicare reformele guvernul Károlyi. Este de remarcat că judeţele Satu Mare , Sălaj şi Bihor s-au bucurat de o atenţie sporită din partea autorităţilor bolşevice maghiare nu atât datorită faptului că unii conducători ai revoluţiei erau originari de pe aceste meleaguri, ci pentru că ei au văzut clar că ceea ce se întâmplă aici va putea avea o mare influenţă şi peste linia de demarcaţie în zona eliberată de armata română1. Fenomenul de bolşevizare a populaţiei sătmărene a fost un proces conştient care urmărea să creeze o alternativă, pentru populaţia românească, la actul de unire cu România. Ori pentru acest scop nu s-a precupeţit nimic. Este drept că procesul a fost favorizat de masele mari de soldaţi care au revenit de pe fronturile din Rusia sau din lagărele de prizonieri ruseşti şi care au fost printre principalii propagandişti ai ideilor şi reformelor bolşevice. Să mai observăm că această propagandă se făcea, după cum rezultă din documente şi pe un fond de demoralizare a populaţiei româneşti, care din cauza perpetuării ocupaţiei maghiare îşi punea întrebarea dacă vor mai aparţine României :"Mulţi Români - raporta agentul 66 lt.Radu loan - care sunt mai mult în contact cu ungurii nu mai cred că va fi o Românie mare şi că armata Română o să ajungă şi pe acolo, aceştia sunt Români din Sătmare şi Careii Mari..."1 2. Sau acelaşi agent remarcă că "Socialiştii şi comuniştii lucrează din răsputeri pe teritoriile româneşti. Ardealul e plin de agenţi bolşevici care împrăştie proclamaţii în care se provoacă soldaţii să-şi omoare ofiţerii şi să nu lupte pentru ciocoii oprimatori".3 Dintre zecile de documente privind bolşevizarea ţinuturilor sătmărene vom prezenta doar câteva care se referă doar la populaţia românească. Astfel încă în 10 noiembrie 1918 o adresă a înlocuitorului prim pretorului plăşii Tăşnad făcea cunoscut că la Ady Endre erau doi tineri români reveniţi din prinsoarea rusească saturaţi de idei bolşevice.4 Din partea cealaltă a Sătmarului din Cavnic, preotul Adrian Lupan scria în data de 9 ianuarie 1919 că "locuitorii toţi sunt socialişti şi anume aplecaţi spre bolşevism, nu respectează pe nimenea" şi fac multe zarve- mai cu seamă românii, am avut mult de furcă cu ei".5 La fel şi la Roşiori unde în 10 ianuarie 1919 se raporta că "se ivesc şi semnele bolşevismului"6. Şi preotul George Mody din Ghenci în două adrese trimise Consiliului Dirigent vorbea de faptul că "pe aici au trecut şi comunismul , prelegeri comunistice s-au ţinut azi iarna şi primăvara în toată seara " şi că "...corifeii comuniştilor în comună tot credincioşi de ai mei au fost în buna parte, şi deja am avut din credincioşii mei şi candidat de deputat în sovietul de la Budapesta"7. 1 cf.Hajdu Tibor, A magyarországi tanácsköztársaság. Budapesta , 1969, p.70. ' cf.C.Grad, Rapoarte şi menoriiprivind activitatea consiliilor şi gărzilor naţionale din comitatele Sătmar, Sălaj, Bihor şi Arad (decembrie 1918-martie 1919), în "ActaMusei Porolissensis", V, 1981, p.521-522. ’ Ibidem, p.525 4Arh.Naţ.Sălaj, fond Prefecturajudeţului Sălaj, Corniţele suprem administrative, act nr.4120/1918 1 Arh.Naţ.Baia Mare, fond C.N.R. cercual Baia Mare, act nr.58/1919. 6 loc.cit., fond C.N.R. cercual Seini, act nr.15-1919, f.3 7 Muzeul Judeţean Satu Mare, colecţia Mişcarea naţională sătmăreană, inv.nr.20212 şi 20213.
