Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Industria materialelor de construcţii 203 constata o scădere în numărul muncitorilor folosiţi, ca urmare a crizei, salariile plătite totalizează numai suma de 14. 719 K. 1913 22.289 1912 20000 40000 60000 80000 100000 120000 Scăderea vânzării cărămizilor în timpul crizei economice din 1913 Se preconiza ca ieşirea din impasul financiar să se facă prin intensificarea producţiei, prin utilizarea la maximum a posibilităţilor date de noile utilaje. In primăvara anului 1914 existau asemenea speranţe deoarece construcţiile particulare şi publice au luat avânt. Izbucnirea războiului a spulberat toate speranţele şi la 31 iulie 1914 au trebuit stinse toate cuptoarele. In urma situaţiei create de război societatea are pierdere de 33.505,03 K.iar instituţiilor bancare din localitate le datorează dobânzi în valoare de 32.987,92 K. Pierderea este cumulată cu cea din anul precedent totalizând suma de 76.000 K.50 Investiţiile în această ramură industrială erau socotite a fi rentabile şi sigure ca dovadă că , în 1912 - 1913, se înfiinţează în Satu Mare încă două fabrici de cărămizi.La această dată în municipiu mai funcţionau încă patru întreprinderi de acest gen, a căror producţie depăşea 15-16 milioane de cărămizi şi a căror afaceri prosperau şi existau posibilităţi de extindere a capacităţilor.Cu toate acestea în oraş sunt persoane care dispun de capital şi sunt dispuse să facă investiţii în această ramură. în 1912 ia fiinţă " Vulkan Téglagyár R.T " ( Fabrica de Cărămizi Vulcan S.A) care îşi propune drept scop: fabricarea de ţigle, cărămizi şi alte materiale de construcţie. Durata întreprinderii se anunţa nelimitată. Capitalul fundamental era format din 300 acţiuni nominale cu valoare nominală de 200 K.. Cei 30 % din capitalul fundamental obligatoriu de depus a fost plătită la " Banca Agrară S.A.” Satu Mare.51 52 Cheltuielile pentru ridicarea, construirea şi înzestrarea unei întreprinderi noi ar fi fost foarte costisitoare, din care cauză s-au purtat tratative pentru cumpărarea unei uzine înzestrate modem. Pe această cale s-a ajuns la înţelegere cu Makkay Miklós, Lipczky Gyula şi Makkay Izabella a căror întreprindere era preluată de societate pentru suma de 160.000 K. plus amanetul pe întreprindere de 115.000 K. De fapt numai după aceste tranzacţii ia fiinţă societatea din a cărei consiliu administrativ fac parte Makkay Miklós, Lipczky Gyula, Makkay Lajos, Banyo Andor, Dr. Hirsch József, Szabó Kálmán, Duszik Lajos, ifj. Lipták Daniel, László Bernártj2 Din consiliul de administraţie a societăţii fac parte şi vechi proprietari ai întreprinderii, o parte din suma obţinută din vânzare au păstrat-o, sau au Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXIX M Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXIX 52 Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXXVIII
