Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
94 căreia ducele Teodor Koriatovici a adus cu el 40.000 de ruteni în Ungaria Superioară este exagerată14 Dar nu trebuie negată realitatea unei emigrări masive Cifra este supraevaluată, dar sigur exprimă un adevăr ce poate fi verificat doar prin urmărirea transformărilor demografice din perioada următoare. Posibil ca acest val să fi fost doar o etapă, iar memoria colectivă să fi plasat totul într-o singură fază. Stăpânirea de către Teodor Koriatovici a unor sate de la hotarui Maramureşului cu Beregul a încurajat şi a facilitat aşezarea rutenilor15. De exemplu, pentru satele Cuhniţa şi Rotunda (Kerecke) nu putem fi siguri de etnia care locuia acolo înainte de 1400. După ocuparea lor de către duce şi anexarea la domeniul Munkăcs-ului este posibil să fi devenit (dacă nu erau şi mai înainte) ruténé. în 1451. când sunt redate Dolhenilor. e drept că sub forma cnezatului românesc, sunt numite „possessiones nostris ruthenicales“16 Dar nu numai prinţul podolian a facilitat colonizarea rutenilor în satele maramureşene. Se acceptă că Drăgoşeştii au întemeiat satul Peri în jurul mănăstirii prin colonizarea de iobagi ruteni la sfârşitul veacului al XlV-lea17. Sigur şi în alte posesiuni ale acestor magnaţi s-au petrecut procese asemănătoare. Dacă nu chiar întemeieri de noi sate. nu este exclusă colonizarea de grupuri de ruteni în sate româneşti, cel puţin în nordul Tisei18. Familia Bilcenilor, stăpână în Bereg peste sate rutene. a avut şi ea o atitudine asemănătoare în posesiunile lor maramureşene La sfârşitul veacului al XlV-lea au întemeiat două noi sate, Berezna şi Boureni, pe domeniul lor cnezial de pe valea Neagului19 Tot în această perioadă, cumpăna sec. XIV-XV, pot fi plasate şi eventualele colonizări în sate întemeiate fie de către locuitori ai târgurilor de coroană, ca Bărănica şi Ocna Húst de către cei din Hust20, sau Teceuţi de către cei din Teceu21 R. Popa plasează întemeiarea lor în această perioadă, dar nu se pronunţă asupra caracterului etnic al populaţiei. Cel puţin primele două sunt peste câtva timp sigur rutene. A avut loc în această perioadă o infuzie de colonişti, care nu poate fi delimitată de venirea lui Teodor Koriatovici pe domeniul Munkăcs-ului Este posibil ca nobilii proprietari care erau în contact nemijlocit cu satele rutene să fi realizat avantajele economice ale acestor noi aşezări de iobagi ruteni, căci procesul de colonizare a continuat neîntrerupt. Aşezările rutene s-au întemeiat pe terenuri asupra cărora se exercita în mod efectiv un drept de stăpânire recunoscut de regalitate într-o primă fază rutenii s-au aşezat ca ţăranii dependenţi pe câteva domenii feudale22, în special pe cele ale Bilcenilor şi Dolhenilor, iar mai apoi pe cele ale Dragfieştilor şi Pogăneştilor. Bilcenii au întemeiat pe domeniul lor de pe valea Neagului, pe care l-au împărţit •către sfârşitul sec. al XV-lea cu Dolhenii, noi sate rutene Această regiune s-a populat treptat cu iobagi ruteni şi a constituit o regiune aparte, numită Verhovina, care în sec. al XVIII-lea a dobândit statut de ieraş. Aceste colonizări pot fi corelate atât cu Beregul învecinat, cât mai ales cu Galiţia. în sec al XVI-lea exista un drum pe valea Neagului care ducea în Polonia şi care a fost utilizat, printre alţii, chiar şi de către tătari în 159422 Această regiune de pe valea Neagului a constituit prima şi cea mai importantă zonă de colonizare ruteană. Bilcenii stăpâneau sate rutene în Bereg încă înainte de a primi cnezatul satelor Lipce şi Henrice Nu este exclus să fi adus colonişti chiar şi în aceste sate. căci la 1350 se vorbea despre necesitatea populării lor24 Către sfârşitul veacului au întemeiat deja două noi sate sigur rutene: Berezna şi Boureni (Ökörmező). Primul sat este foarte aproape de Herince. ceea ce poate fi un argument pentru colonizarea de ruteni şi în celelalte două sate mai vechi Probabil ei au fost aduşi din Bereg de pe domeniile Bilcenilor Situarea geografică a Bourenilor ne orientează spre Galiţia. Considerăm că este vorba de un prim grup venit direct de peste munţi şi aşezaţi acolo cu acordul Bilcenilor.
