Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Etnografie
369 în prezent, cel mai vestit mediu (tămăduitor popular) în zona Oaşului este călugărul Mihai Neamţu de la Prilog, care prin studiul făcut asupra persoanelor bolnave stabileşte diagnosticul şi îi recomandă ceaiurile corespunzătoare pentru vindecare. Reuşind prin tratarea unor boli să-i meargă faima în întreaga ţară ca fiind un bun şi priceput tămăduitor a unor maladii la care medicii în multe cazuri (medici) au renunţat în tratarea lor, dar Mihai, zis lancu citeşte nu numai în sufletul oamenilor dar şi în corpul lor descoperindu-le cu precizie boala de care suferă, precum şi posibilităţile de tratare a bolilor. Deşi bolile provoacă suferinţe populaţiei din zonă totuşi ele, sunt strâns legate şi de folclor, în multe cazuri satirizând pe unii bolnavi sau pe aşa zişii bolnavi de „lene". Referitor la cele de mai sus redăm unele aspecte de acest fel, trecute prin filtrul spiritului de observaţie şi psihologia descoperirii adevărurilor ce dominau sau domină şi astăzi credinţe faţă de anumite stări sufleteşti sau fizice ale individului: bucurii, supărări sau anumite maladii preconcepute sau bazate pe adevăruri. Deşi studiul de faţă cuprinde în conţinutul său probleme de medicină populară, totuşi are strânse legături şi cu folclorul, care în zona Oaşului este bogat. în rândurile ce urmează vom relata două specii din creaţiile populare: strigăturile, care întotdeauna se exprimă într-un ritm vioi cu un puls sufletesc deosebit şi colindul ai cărui melodie este lentă şi melancolic redată, care şi ea exprimă o stare sufletească mai deosebită. Creatorul lor avea motivaţia de a transmite prin viu grai de la o generaţie la alta dar, aşa după cum se observă în conţinutul lor unele versuri nu sunt lipsite de ironie şi încearcă să scoată la iveală că nu întotdeauna bolnavul care suferă de diferite maladii poate fi considerat nefericit, dar chiar şi unii bolnavi sufleteşte suferinzi după cum reiese din versurile de mai jos. 1. Mândra care-o am acuma Harnică-i bată-o luna C-o luat de jos o prună Şi-a zăcut o săptămână O ridicat şi-un bostan Şi-o bolit din greu un an 2. De n-ar fi potica-n45 lume Multe fete-ar fi minune Dar potica-i sănătoasă Multe fete fă frumoasă 3. Mândra-i lele rumenită Gândeşti că-i picioucâ45 friptă Auzită de la Pinte Lenuţa 18 ani Vama 4. Poţi fi mândră ca o floare Dacă măta-i băutoare Tu sucită de picioare. 5. La al meu maică drăguţ Nu-i trebuie mare struţ Numai lapte-n păhăruţ De trei ori pe zi călduţ 6. Avut-am o mândruliţă Şi-o murit mâncând pomniţă50 7. Nu ţi-se cade Mărie Cu cisme-nalte-n călcâie Pe mânuri plină de râie51 Roşie-i mândra pă nas8.
